Tipuri de autoeducație
Scrisoarea nr. 8
AUTOEDUCAȚIA CA PARADIGMA AL EDUCAȚIEI Secolului XXI.
1. Conceptul de autoeducare.
2. Subiectul autoeducaţiei.
3. Funcţiile autoeducaţiei.
4. Tipuri de autoeducatie.
5. Autoeducarea în societatea informaţională.
6. Domeniul problematic al cercetării autoeducaţiei.
Conceptul de autoeducație
Dacă generalizăm definițiile „autoeducației” găsite în literatură, atunci în cadrul abordării sociologice putem evidenția următoarele caracteristici esențiale:
• autoeducația este un fel de activitate liberă, creativă;
• autoeducare — activitate non-instituțională;
• autoeducatie - un tip de educatie continua;
• autoeducaţia este o modalitate de autoconstrucţie a unei personalităţi.
Subiect al autoeducației
Definiția de mai sus arată că subiectul activității autoeducative este o persoană. Cu toate acestea, utilizarea micro- și macro-abordări relevă mai multe niveluri de reglementare a acestei activități:
•la nivel individual autoeducația ca tip de activitate este determinată de nevoile, scopurile, interesele individului ca subiect al autoeducației;
Funcții de autoînvățare
În sfera individual-personală autoeducația afectează formarea structurii de cunoaștere și activitate a individului. Acest lucru se realizează prin procesele de individualizare, identificare individual-personală, autorealizare, autodezvoltare și autoreglare.
Fig. 1. Funcţiile sociale ale autoeducaţiei
Caracteristicile funcțiilor de autoeducație ar trebui să fie corelate cu funcțiile de educație.
Luarea în considerare a funcțiilor autoeducației implică dezvoltarea în continuare a metodologiei acesteiacercetare, care ar trebui efectuată prin analiza tipurilor sale.
Tipuri de autoeducație
Sunt utilizate diverse criterii pentru a distinge tipurile de autoeducație. Din punct de vedere allocalizării temporale, autoeducația poate fi realizată fieînmuncă,sau întimp liber.În același timp, autoeducația în timpul programului de lucru, de regulă , este asociată cu atingerea oricăror scopuri profesionale, de producție și obiective, în timp ce autoeducația în timpul liber poate fi asociată fie cu acestea, fie cu rezolvarea unor probleme de cu totul altă natură (general umanitare, culturale, bucurie de lectură, lucru pe sine. , etc.).
Un altul este strâns legat de această clasificare -după criteriul direcției de autoeducare. Aici putem vorbi despre tipurile sale, cum ar fiprofesional șidezvoltare generală auto -educatie, care sunt asociate cu realizarea acelorasi scopuri ca si in primul caz: productie-profesional sau general umanitar, cultural, hedonist etc.
Caracteristica temporală a autoeducației poate diferi în funcție detimpul dedicat acesteia. Foarte aproape de tipurile de mai sus suntreglementate șinereglementateautoeducatie.
Din punct de vedere allocalizării spațiale autoeducația se poate desfășurala serviciu, acasă, în instituții publiceconcepute pentru această activitate(biblioteci etc.).
Clasificareadupă tipul organizării sale este asociată cu localizarea spațială a autoeducației. Putem vorbi despreinstituționalizate șineinstituționalizate autoeducatie. În primul caz, ne referim la prezența instituțiilor și organizațiilor care asigură procesul de autoeducare în ele. În al doilea, acest proces are loc în afara cadrului unor astfel de instituții și organizații, adică în contextul vieții de zi cu zi.
Această clasificare este alăturată de alta, al cărei criteriu estesfere de autoeducație. În raport cu acestea, autoeducația poate fiprofesională, socio-culturală, religioasă, morală, economică, juridică, familială-domestică etc.
Localizarea temporală și spațială a autoeducației stabilește doar condițiile și formele implementării acesteia,principalele criterii suntconținut și subiectiv.
Printrecriteriile de fond, evidențiemținta, arătând pentru realizarea a ceobiectiveautoeducația Se efectuează. Aceste obiective pot fi legate de creșterea profesională, ridicarea nivelului cultural, atingerea unor noi frontiere de conștientizare în orice domeniu al cunoașterii. Alocarea tipurilor de autoeducație în conformitate cu obiectivele sale poate fi destul de larg în spectru.
Un criteriu semnificativ pentru clasificarea autoeducației poate fi orice element al structurii personalității:nevoi, interese, motive, orientări valorice, atitudini,care determină activitatea autoeducativă a individului .
*prognostic —când autoeducația subiectului este axată pe rezultate previzibile, conducând la dezvoltarea viitoare a sistemului de relații și a naturii cunoașterii în orice sferă a vieții unei persoane;
•„autorealizarea”—al cărui scop principal este autodezvoltarea subiectului;
•constructivist —ca formă de autoconstrucție a subiectului prin autoeducație.