Problema tineretului în programele partidelor politice - Tineretul ca obiect al intereselor politice
Tocmai înțelegând de ce au nevoie tinerii astăzi se leagă a doua opțiune de implicare a lor în viața politică a țării: trebuie să le arăți tinerilor ceva pe care ar fi gata să urmeze, ceva pentru care s-ar putea strădui; arată că problemele lor sunt cunoscute și importante pentru stat. Când tinerii vor crede că nu au fost uitați și că bunăstarea lor este una dintre cele mai importante priorități pentru dezvoltarea țării, ei vor putea să se răzgândească despre politică și putere, să nu mai perceapă toate promisiunile ca niște un fel de declarații populiste abstracte și cred în propria lor forță și capacitatea de a schimba ceva în societate și, ca rezultat, vor intra inevitabil în politică. În consecință, este necesar, cu ajutorul cercetărilor sociologice, să se urmărească orientările valorice dominante ale tinerilor și să se lucreze la implementarea proiectelor și reformelor care să le țină seama, precum și să se includă sarcini în programele mișcărilor politice care ar răspunde și intereselor tinerilor.
Locul pe care partidele politice românești moderne îl atribuie problemelor de politică de tineret în programele lor poate varia foarte mult.
Analizând componenta de tineret a programelor de partide ale partidelor române se pot trage anumite concluzii. În primul rând, problemele de politică pentru tineret sunt prezente în programele aproape tuturor partidelor politice. În al doilea rând, ele se reflectă cel mai holistic în programele partidelor de stânga și de centru și mult mai slab în programele liberalilor. De exemplu, Partidul Comunist abordează problemele tineretului în mai multe secțiuni ale programului său. În preambul, el vorbește despre necesitatea „întăririi poziției partidului în cadrul asociațiilor obștești, inclusiv a... tineretului”. La secțiunea 2 despre necesitatea întineririi rangurilor de partid, la secțiunea 3 (program minim) despre necesitatea „adopării legilor privind tineretul,garantarea învățământului secundar și superior gratuit, angajării după obținerea unei profesii, condiții pentru un început de viață favorabil pentru toată lumea, sprijin de stat pentru familiile tinere și, mai ales, în obținerea gratuită a locuinței. Partidul Agrar din România a evidenţiat 15 puncte din programul său pentru problemele tineretului. Menționând în același timp că aripa de tineret a APR este „baza creșterii rangurilor sale și conducătorul ideologiei sale către cele mai susceptibile la influența politică secțiuni ale populației țării”. Korgunyuk Yu. Politica de tineret a partidelor românești moderne: teorie și practică // România la începutul secolului: partidele politice și tineretul. - M., 2015. P.39.
În al treilea rând, dintr-o analiză a conținutului programelor de partide ale partidelor și a rezultatelor activităților lor practice, pot fi distinse patru abordări principale ale problemelor de politică de tineret.
Următorul angajament, subliniat în declarația de politică a partidului, este reforma în domeniul sănătății, al cărei scop și sens este de a îmbunătăți calitatea și accesibilitatea asistenței medicale. Sănătatea ocupă un loc important în rândul valorilor tinerilor, dar nu cea de frunte. Acest lucru se datorează faptului că la o vârstă fragedă o persoană se confruntă de obicei cu cele mai puține probleme de sănătate. Chiar și o incorectă, din punct de vedere al sănătății, stilului de viață, obiceiurilor proaste, lipsa frecventă de somn, mesele neregulate, de obicei, nu afectează imediat și nu cauzează prea multe probleme în tinerețe. Potrivit unuia dintre studiile efectuate, îngrijirea sănătății nu este percepută de tineri ca o sarcină prioritară: dacă 75-80% dintre elevi au făcut sport în timpul anilor de școală, atunci 10-15% dintre studenți continuă cursurile obișnuite la universitate. , deși multe fete (55%) își găsesc timp pentru modelarea episodică, aerobic, vizitează piscine, saune, săli de sport, centre de fitness etc., dar de dragul frumuseții, nu al sănătății. Cel mai probabil tinerețeva sprijini inițiativa de reformă a sănătății (în termeni de beneficii pentru societate și cu gânduri despre viitor), dar nu o va percepe ca o prioritate și valoare principală pentru sine. În prezent, îngrijirea sănătății nu este la fel de importantă pentru tineri precum, de exemplu, bogăția, munca, prietenia sau familia.
Următorul punct al programului este „Implementarea unei noi politici de tineret, care se bazează pe crearea de condiții egale pentru autorealizarea fiecărui tânăr, promovarea activă a tinerilor cetățeni la toate nivelurile de putere și în toate domeniile. a guvernului”. Potrivit cercetărilor, tinerii nu sunt deosebit de dornici de putere. Cel mai probabil, acest lucru se datorează nu atât indiferenței tinerilor moderni față de onoruri și glorie, deși există un astfel de factor (dorința de faimă este caracteristică doar 5-6%; puterea - 7-12%), dar cu neîncredere în posibilitatea schimbării situaţiei actuale în această sferă. Cu toate acestea, valorile patriotice ocupă un loc important printre prioritățile tinerilor, care cred că ar trebui să iubești patria și să facă ceva pentru binele patriei - acest lucru este corect și nobil. Iar printre trăsăturile față de care elevii români au o atitudine negativă a fost indiferența față de soarta și viitorul României. Există un paradox, care este în mare măsură o caracteristică esențială a conștiinței de sine a tinerilor: aici există simultan patriotism, respect pentru binele public, idealuri morale înalte și, pe de altă parte, individualism strălucitor, de la care ideea rezultă că este bine nu acolo unde este Patria, ci acolo unde este prosperitate. În principiu, procentul celor care sunt gata să lucreze cinstit și altruist pentru binele patriei lor este destul de mare, dar dintre acești respondenți, puțini oameni vor să-și lege soarta de serviciul public.
Următoarele trei puncte ale programului „România” sunt un industrial bine gânditpolitică, creșterea producției agricole și dezvoltarea regiunilor. Toate aceste proiecte, dacă vor fi implementate, vor afecta fără îndoială situația tinerilor, dar, la fel ca reforma în domeniul sănătății, nu sunt relevante pentru tineri: sună prea abstract, implementarea lor este retrogradată într-o perspectivă prea lungă, iar tinerii sunt atrași de obiective mai specifice, apropiate de problemele lor actuale și de înțeles din punct de vedere al implementării pe termen scurt. Dar un alt punct este deja mai tangibil pentru tineri - aceasta este lupta împotriva criminalității. Deoarece tinerii luptă pentru prosperitate materială, muncă bună, fericire în familie și pace, atunci, în consecință, doresc să protejeze toate acestea de încălcări și să le păstreze. Un stat care luptă împotriva criminalității poate și ar trebui să acționeze ca un fel de garant al protecției tuturor acestor valori vitale. Tinerii o pot aprecia. Deși multe aici depind de modul în care este prezentat punctul - dacă este prezentat incorect, acesta poate fi perceput ca prea abstract și populist. Konoda I. Socializarea politică în societatea românească modernă. // Putere. 2015. Nr. 4. P.61.
Urmează punctul „Reformarea sistemului de administrație publică la toate nivelurile”. De asemenea, poate părea destul de abstract dacă nu le arătați tinerilor nu numai beneficiile directe și beneficiile concrete ale acestui lucru, ci și o modalitate realistă de a realiza sarcina. Prea multe reforme din program nu sunt credibile, pentru că potrivit sondajelor, atunci când aleg între reforme și asigurarea stabilității, 64% dintre tineri au ales stabilitatea ca principal lucru pentru România în acest moment.
Ultima obligație pe care și-o asumă partea România Unită în declarația sa de politică este controlul public asupra respectării drepturilor și libertăților unui cetățean,sprijinirea inițiativelor civile, crearea condițiilor pentru activitățile organizațiilor non-profit, dezvoltarea patronajului și carității, consolidarea sindicatelor, asigurarea libertății și responsabilității presei, concurența loială și deschisă a partidelor politice în alegeri, într-un cuvânt, formarea societatii civile. Tinerilor educați nu le place acest punct, mai ales tinerilor, care sunt întotdeauna considerați mai liberali, deschiși la lucruri noi, apreciind libertatea, ar trebui să fie atrași de valori precum libertatea de exprimare, sprijinul pentru inițiative civile etc., dacă ele nu arată ca abstractizări populiste, dar pot fi obiective realizabile în mod realist. Konoda I. Socializarea politică în societatea românească modernă. // Putere. 2015. Nr. 4. P.63.
Deci, declarația de program a partidului România Unită conține, desigur, puncte care pot interesa tinerii.