originea cuvântului îndura

Tolerează. În limbile slave, acest cuvânt se găsește uneori în sensul „suferiți suferința”, apoi - „înnebuniți”, „înghețați”, cum ar fi, de exemplu, ucraineanul „răbdați” - „amorțiți de frică”. Aparent, acest al doilea sens a fost cândva primul, principalul.

îndura îndura, îndura „a îngheța, îngheța”, ucraineană. îndura, îndura, îndura „a fi amorțit (de frică)”, sf.-slavă. trypѣti φέρειν, ὑπόμένειν (Supr.), Bolg. trapna, tarpya „Îndur” (Mladenov 641), Serbohorv. t[']r[/']peti, t[']r[/']pȋm, t[']r[/']nuti, tȓnȇm „amorțit”, slovenă. trpẹ́ti, trpím „suferi, ultimul”, otŕpniti, otr̂рnem „stupef”, cehă. trpěti „suferi, îndura”, trpnouti „devine tartă”, slvt. trpiet᾽ „sufăr”, tŕpnut᾽ „deveniți acru, amorțiți”, Pol. sierrieć, cierpię „suferi”, cierpnąć „amorți”, V.-puds. ćerpjeć „suferi”, sćeŕpnyć „amorți”, n.-pud. śer[']p[/']еś „îndura”, sćerpnuś „a fi amorțit”. Uneori cuvinte cu sens „sufăr, îndura” sunt separate de cuvintele cu sens. „amorțit” (Mi. EW 355) Considerat legat de lit. tir̃pti, tirpstù „du-te amorțit, amorțit”, Lett. tìrpt, tìrpstu „du-te amorțit”, lat. torreō, -ēre „a fi amorțit, nemișcat”, torpidus „uimit, amorțit, insensibil”, eventual și OE. Þjarfr „slab, fără gust”; vezi Persson 437 urm.; Trautman, BSW 325; Mladenov, AfslPh 36, 130; Bruckner 63; PE MINE. 4, 197; Specht, KZ 62, 33. Cf. sl.

TOLERA. generalul Slav. Aceeași rădăcină ca Lit. tir̃pti „du-te amorțit”, lat. torpēre „deveni imobil, amorțit”, germană. sterben "a muri"

---