Managementul mediului 3

1. Scurte informații istorice și etapele de dezvoltare a managementului de mediu………………………………………………………………………………. 4

2. Conceptul de management de mediu……………………………………………………..5

3. Subiectul managementului de mediu………………………………………..6

4.Funcţiile managementului de mediu……………………………………….8

5.Principiile managementului de mediu………………………………………………..8

6. Sarcini ale managementului de mediu…………………………………………….9

7.Managementul de mediu în România………………………………………..10

Situația ecologică actuală și tendințele de schimbare a acesteia sunt determinate în mare măsură de producția industrială și de activitatea economică în general. În ciuda succeselor și realizărilor individuale, imaginea generală aici continuă să se deterioreze, ceea ce duce la dezvoltarea în continuare a crizei de mediu în lume. Motivul principal pentru această situație este eficiența scăzută a mecanismelor de control și management al mediului utilizate în producția industrială, bazate în principal pe metode administrative stricte și constrângere.

Necesitatea de a găsi noi căi și abordări pentru rezolvarea problemelor de mediu ale producției industriale devine din ce în ce mai evidentă. Principalele astfel de moduri din lume sunt în general recunoscute ca managementul mediului.

1. Scurte informații istorice și etapele de dezvoltare a managementului de mediu.

O analiză a interacțiunii omului cu natura ne permite să distingem patru perioade, diferite în timp și puterea impactului oamenilor asupra naturii. Acum trecem în a cincea perioadă.

Prima perioadăeste epoca culturii primitive din epoca de piatră și a modului de viață comunal primitiv. Aceasta este cea mai lungă perioadă de interacțiune a omului cu natura, care a dus la schimbări subtile în ea.

A doua perioadă– de la începutul utilizării terenului, adică. din secolele VIII–VII. î.Hr. înainte de dezvoltarea producţiei industriale în secolul al XV-lea. ANUNȚ Aceasta este perioada sclaviei și a societății feudale, perioada dezvoltării active a creșterii vitelor și a agriculturii. Utilizarea apelor subterane. Utilizarea lemnului ca sursă principală de energie și material de construcție duce la o reducere a suprafeței pădurilor.

Utilizarea resurselor naturale necesită cunoașterea legilor naturii, ceea ce duce la accelerarea dezvoltării științei, inclusiv a științei naturii. Se formează primele reglementări, legi și tradiții de mediu. Astfel, feudalii stabilesc cele mai severe reguli privind defrișarea, împușcarea animalelor, pășunatul etc. în posesiunile lor. În același timp, în războaiele intestine nesfârșite, ei distrug adesea toată viața de pe pământurile vecinilor lor, distrug peisajele naturale, sistemele de irigații etc., ceea ce duce la migrarea și dispariția popoarelor, pierderea fertilității pământului.

A treia perioadăacoperă din secolele al XVI-lea până în secolele al XIX-lea. Acesta este timpul formării și dezvoltării capitalismului, întreprinderii private, concentrării forțelor productive. Dar aceasta este și o perioadă de războaie agresive care au dus la împărțirea lumii.

Dezvoltarea activă a resurselor minerale, dezvoltarea mineritului, a metalurgiei și a exploatării cărbunelui a dus la o încălcare a echilibrului geochimic al biosferei.

Extinderea și îmbunătățirea producției, concentrarea acesteia în zone industriale. Proces intensiv de urbanizare. Utilizarea cărbunelui ca combustibil, lipsa sistemelor de curățare a dus la poluarea rapidă a bazinului aerian, a sistemelor fluviale și uneori la degradarea acoperirii solului.

Crearea unor rezervoare mari, care a dus la o schimbare a nivelului apei subterane și la o încălcare a apeiechilibrul de sare al teritoriilor înconjurătoare. Consolidarea intensității impacturilor geologice, modificarea calității acestora.

2.Conceptul de management de mediu

Managementul de mediu studiază condițiile naturale în continuă schimbare ale mediului uman și nivelurile de utilizare a mediului natural de către societate. Ca și alte științe economice, managementul mediului studiază relațiile de producție dintre oameni, în acest caz, despre utilizarea de către oameni a forțelor și resurselor naturii. Procesul de muncă este interacțiunea dintre societate și natură.

Managementul mediului are o semnificație atât teoretică, cât și practică. În condițiile sistemului de funcționare al economiei naționale din țară, managementul de mediu este acum chemat să dea recomandări specifice cu privire la diferite modalități de utilizare a resurselor naturale.

Într-un sens mai larg, managementul de mediu ar trebui să contribuie la dezvoltarea bazelor conceptului de dezvoltare economică și ecologică durabilă. O astfel de dezvoltare implică o respingere a conceptului de creștere economică extinsă care s-a dezvoltat în practică, care a stat la baza dezvoltării economiei mondiale și s-a bazat pe ideea inepuizabilității resurselor naturale și a posibilităților nelimitate ale mediului natural pentru sine. -vindecare.

3.Subiect al managementului de mediu

Subiectul managementului economic este procesul de gestionare a producției moderne, care asigură o combinație între eficiența producției cu protecția mediului, inclusiv a habitatelor umane, și cu utilizarea rațională a resurselor naturale.

Managementul mediului este strâns legat de economia țării și formează informația inițială despre necesitatea utilizării resurselor naturale înrezolvarea problemelor de eficientizare a dezvoltării producţiei. Apariția unor noi sarcini pentru utilizarea rațională a resurselor naturale și protecția mediului se datorează nevoii tangibile de practică de management. O abordare cuprinzătoare, orientată spre program, a dezvoltării de noi forme de proprietate și a unei economii de piață reflectă interconectarea tuturor secțiunilor programului de management de mediu. Precondițiile obiective pentru formarea managementului de mediu sunt asociate în principal cu activitățile sociale și de muncă și individuale, care este unul dintre factorii semnificativi care influențează mediul, schimbările sale în era progresului științific și tehnologic.

În ansamblu, utilizarea resurselor naturale ar trebui să fie astfel încât să ajute la reducerea costurilor și la creșterea profiturilor în producția socială. Este necesar să se utilizeze cât mai eficient tipurile de materii prime și energie disponibile. Retragerea lor trebuie să fie atentă pentru a nu depăși anumite limite, după care devine imposibilă auto-recuperarea resurselor. Acest lucru necesită o raționalizare completă a producției, complexitatea acesteia, care implică reducerea la minimum a deșeurilor, eliminarea pierderilor și utilizarea pe scară largă a materiilor prime secundare. Toate sarcinile de utilizare economică, economică a resurselor naturale trebuie să fie combinate cu conservarea maximă posibilă a mediului prin, pe de o parte, îmbunătățirea tehnologiei și reducerea emisiilor și, pe de altă parte, prin curățarea totală de poluare, minimizarea posibilelor daune aduse sănătății și vieții umane. , mijloace de producție, clădiri și structuri.

Producția socială și multe alte tipuri de activități umane creează o povară tot mai mare asupra naturii. Trebuie limitat în toate modurile posibile. Depinde de activitățile de mediu ale societății. Omul moderncapabil să dispună de natură în interesul societăţii. El este neputincios numai împotriva unor astfel de forțe elementare și fenomene naturale precum cutremure, erupții, inundații. Dar chiar și aici, mult depinde de luarea în timp a pericolului acestor fenomene naturale și, în conformitate cu acestea, de adoptarea unor măsuri speciale în construcția de structuri, construcția de baraje care să protejeze împotriva inundațiilor, de eventualele curgeri de lavă etc. .

Cu greu este posibil să fii de acord necondiționat cu binecunoscuta zicală a lui I. Michurin: „Nu ne putem aștepta la favoruri de la natură. Să le luăm de la ea este sarcina noastră.” Evident, este necesar nu numai să luăm din natură, ci și să o ajutăm, să o tratăm cu grijă, să restabilim ceea ce este luat din ea în interesul producției, al întregii dezvoltări a societății umane și să o protejezi de o atitudine negativă față de aceasta. Producția industrială modernă nu este închisă, este un sistem deschis. Volumul deșeurilor depășește adesea volumul produsului final. În lumea de astăzi, deșeurile reprezintă până la 96-98% din materialul sursă și doar 2-4% pentru produsul final. Provocarea este de a reduce deșeurile utilizându-le în toate modurile posibile. Este necesară transformarea producției pe cât posibil într-un sistem închis, dezvoltând forme de producție cu deșeuri reduse și fără deșeuri. Managementul de mediu trebuie să țină cont de toate contradicțiile și să determine relația rațională dintre nivelurile de consum, dezvoltarea producției și factorii de mediu.

4. Funcții de management de mediu

Funcții specifice managementului de mediu:

managementul stării ecosistemelor naturale;
managementul stării sistemelor socio-naturale;
gestionarea stării și utilizarea resurselor naturale;
managementul valorificării resurselor naturaleresurse;
gestionarea proceselor de presiune antropică asupra naturii (reglementarea proceselor de creștere a populației, urbanizare, poluare a mediului și utilizarea deșeurilor de producție).

5. Principiile managementului de mediu

Principii de bază ale managementului de mediu:

încrederea pe conștientizarea mediului și motivația economică;
amabilitatea și promptitudinea rezolvării problemelor dezvoltării ecologice;
responsabilitatea pentru consecințele asupra mediului ale tuturor deciziilor de management;
integrarea managementului proceselor de mediu;
succesiune (continuitate, etapă cu etapă) de rezolvare a problemelor dezvoltării ecologice.

6. Sarcini de management de mediu

Principalele sarcini ale managementului de mediu:

planificarea activităților de mediu;
stabilirea aspectelor de mediu prioritare ale întreprinderii;
implicarea persoanelor și părților interesate în planificarea activităților de mediu ale întreprinderii;
stabilirea cerințelor legislative și de altă natură pentru aspectele prioritare de mediu ale întreprinderii;
includerea în programe (planuri) de management de mediu a acțiunilor și activităților care vizează interacțiunea activă cu părțile interesate și părțile interesate;
dezvoltarea unei baze de date care furnizează întreprinderii informațiile necesare despre obiectele managementului de mediu și managementului de mediu;
dezvoltarea unei versiuni de lucru a scopurilor și obiectivelor de mediu;
determinarea criteriilor și indicatorilor de evaluare a rezultatelor atingerii scopurilor și obiectivelor de mediu stabilite;
implicarea personalului întreprinderii în planificarea activităților de mediu;
coordonarea scopurilor și obiectivelor de mediu cu conducerea întreprinderii;
elaborarea și aprobarea de către conducere a programului (sau a unui număr de programe) de management de mediu pentru perioada planificată;
Managementul impactului asupra mediului și al utilizării resurselor;
implementarea acțiunilor și activităților planificate și neplanificate care vizează reducerea la minimum a deversărilor de poluanți (emisii, deșeuri, consum de resurse materiale și energetice, utilizarea de substanțe și materiale foarte periculoase etc.);
implementarea acțiunilor și activităților planificate și neplanificate legate de minimizarea impactului asupra mediului al întreprinderilor furnizori, al întreprinderilor afiliate, al consumatorilor de produse și servicii;
implementarea de activități practice de prevenire a situațiilor de urgență de mediu și activități în astfel de situații;
Monitorizarea internă a mediului și controlul mediului;
Organizarea unui sistem de monitorizare continuă a activităților în desfășurare în conformitate cu scopurile, obiectivele de mediu stabilite și programul de management adoptat;
asigurarea si implementarea anumitor actiuni in cazul nerespectarii cerintelor pentru activitatile de mediu stabilite prin lege sau de catre intreprindere.

7.Managementul de mediu în România

În condițiile moderne din România, implementarea sistemelor de management de mediu în întreprinderi conduce la rezultate semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea performanței de mediu și reducerea impactului negativ asupra mediului. Procesul de implementare a sistemelor de management de mediu se desfășoară cel mai eficient și eficient din punct de vedere al deschiderii informațiilorși dialogul cu părțile interesate.

Sistemul de management de mediu este eficient atunci când implementarea lui are loc la inițiativa întreprinderii însăși. În același timp, statul poate și ar trebui să contribuie la acest proces prin stimularea și sprijinirea acestuia.

În general, abordările de management de mediu pot fi aplicate eficient în România dacă implementarea lor este realizată ținând cont de specificul întreprinderilor și organizațiilor specifice, de condițiile locale și de problemele specifice.

În România, ca și în alte țări ale lumii, are loc dezvoltarea managementului de mediu. Până în prezent, sistemele de calitate sunt utilizate în multe întreprinderi, s-a acumulat atât experiență pozitivă, cât și negativă. Poate fi folosit în implementarea și diseminarea abordărilor de management în România, dar aceasta necesită o analiză critică și o evaluare a acestei experiențe.