Lucrare de cercetare „Împrumut de cuvinte străine în mass-media românească”
Documente în arhivă:
Titlul documentului ÎMPRUMUTURI DE CUVINTE STRĂINE ÎN MEDIA ROMÂNĂ.docx
Conferința municipală a școlarilor dotați intelectual „Știință. Primii pași"
Cercetare
„Împrumut de cuvinte străine în limba română
media"
Finalizat : elev10clasa
MOU „Novoukolovska sosh” Andrey Sorokin
MOU „Școala Novoukolovsky”
Paginile corpului principal 2 – 7
Concluzie paginile 8-9
Referințe pagina 10
Împrumutul de cuvinte străine în mass-media românească
Subiecte relevante.Studiul este dedicat analizei împrumuturilor engleze în mass-media și identificării caracteristicilor funcționării acestui vocabular.
Scopul lucrării:de a identifica dacă utilizarea cuvintelor străine este justificată și de a determina modul în care acestea sunt percepute de diferitele grupe de vârstă în presa românească. Pentru a atinge acest obiectiv, sunt stabilite și rezolvate următoarelesarcini:
-să identifice pe exemple concrete oportunitatea utilizării împrumuturilor în mass-media românească;
- efectuarea unui sondaj pentru a identifica caracteristicile percepției cuvintelor împrumutate de către diferitele grupe de vârstă.
Obiect de cercetare:limba ziarului.
Subiect de cercetare:caracteristici ale adaptării, funcționarea împrumuturilor engleze în mass-media.
Ipoteza:din cercetarea noastră este că în viața noastră oamenii folosesc cuvintele împrumutate în mod inutil, adesea fără să-și dea seama de sensul lor.
Metode de cercetare:analiza cantitativă și semantică a mass-media; metoda de sistematizare si clasificare a materialului.
Valoarea practicăa muncii noastre constă în faptul căîmprumuturile străine și popularizarea lor prin diverse medii contribuie la: înfundarea conștiinței și culturii lingvistice a vorbitorilor nativi, folosirea incorectă (în termeni cantitativi și calitativi) a cuvintelor „străine” în limbă.
În perioada actuală de dezvoltare a societății noastre, mass-media joacă un rol important în modelarea personalității. Orice fenomen sau eveniment într-o formă sau alta se reflectă pe paginile ziarelor și revistelor. Sub influența factorilor istorici, politici și economici, în mass-media a apărut un mare flux de anglicisme. Acest lucru a provocat o agravare a situației lingvistice, îngrijorare și controverse în rândul publicului larg român, care a declarat necesitatea curățării limbii de cuvinte „străine” și protejarea limbii române de intruziunea agresivă a împrumuturilor străine.
Valoarea cuvintelor împrumutate în viața modernă este foarte mare.
Motivul principal pentru împrumutarea cuvintelor străine este nevoia de a numi noi realități, concepte, de a exprima nuanțe de gândire care nu erau în limba maternă. Prin urmare, vocabularul limbilor străine a ocupat o poziție de frunte în viața politică a țării, obișnuindu-se cu noile concepte - președinte, parlament, inaugurare, demitere, electorat, departament. Termenii străini au devenit dominanti în cele mai avansate ramuri ale științei și tehnologiei: computer, display, fișier, modem, pager, fax, precum și în activitățile financiare și comerciale: auditor, troc, investiție, conversie, sponsor etc. invadează sfera culturală bestsellerurile, westernurile, thrillerele, hiturile, showmen-urile, digesturile etc.. Chiar și vorbirea cotidiană acceptă în mod viu noi realități cu numele lor neromânești - snickers, hamburger, cola, marketing, supermarket.
Deci, un vocabular nou apare în limbă pentru a denota un concept nou. În legătură cu cuvintele împrumutate, adeseadouă extreme se ciocnesc: pe de o parte, excesul de vorbire cu cuvinte străine, pe de altă parte, negarea lor, dorința de a folosi doar cuvântul original românesc. Care este calea de ieșire?
Ce s-a întâmplat cu discursul nostru? Niciunul dintre oamenii gânditori nu poate observa cu indiferență fenomenele negative care au loc în limba română. Frumosul cuvânt românesc este supus unei puternice agresiuni care îl apasă. Acest lucru ne umilește demnitatea națională și umană, cultura comunicării și a ființei.Păstrarea spiritului național al graiului românesc, frumusețea și măreția ei este una dintre sarcinile cele mai urgente ale zilelor noastre. Observând toate consecințele triste ale „americanizării totale” a limbii noastre, este greu de menținut obiectivitatea în controversa care se desfășoară despre oportunitatea împrumuturilor străine în limba română modernă. Și totuși există voci în apărarea cuvintelor neromânești care se fixează în comunicare. Academicianul Yevgeny Chelyshev afirmă pe bună dreptate: „Nu există motive pentru a obiecta la împrumuturile moderne. Este un „computer electronic” voluminos sau chiar un computer scurt mai bun decât un computer? Vocabularul științific și tehnic, militar, financiar, bancar, sportiv din întreaga lume se străduiește pentru internaționalizare. Pofta de progres științific și tehnologic, de civilizație se reflectă în limbă. Parțial există o aliniere a dicționarului limbii române la standardul internațional
Desigur, ar trebui să se țină cont de tendința apărută în epoca noastră a progresului științific și tehnologic către crearea terminologiei internaționale, denumiri comune pentru concepte, fenomene ale științei și producției moderne. Aceasta contribuie la consolidarea cuvintelor împrumutate care au căpătat un caracter internațional. Cât de mult va schimba asta fața limbii române, o va îmbogăți sau „o strica”, va spune timpul. Noi credem că astava determina soarta anumitor împrumuturi, care, în final, vor fi aprobate sau respinse de gustul lingvistic al epocii.
Am analizat materialele dicționarelor explicative, ale ziarelor locale și centrale, precum „Argumente și fapte”, ziarul regional „Belgorodskiye Izvestia” și ziarul regional „Zarya” pentru a găsi împrumuturi.
Am constatat că există cuvinte care nu provoacă dificultăți pentru nicio grupă de vârstă, adică sunt de înțeles de toată lumea. Sunt ferm înrădăcinate în vorbirea noastră și nu au nevoie sau clarifică sensul semantic și nu necesită selecția echivalentelor românești. Aceste cuvinte sunt folosite de toată lumea, indiferent de vârstă și ocupație. După ce am analizat acest grup, ne-am dat seama că cel mai bine este să păstrăm versiunea originală:
internet - internet. interconectare;
dosar - dosar - dosar, dosar documente;
parcare - parcare - parcare;
troleibuz - din troleibuz (troleibuz rulant pe fire);
cuvinte încrucișate - cuvinte încrucișate - cuvinte încrucișate;
cupcake - prajituri - prajitura;
spectacol - spectacol - spectacol;
folclor - folclor - cunoștințe populare;
afaceri - afaceri (de la cuvântul ocupat [ocupat]) - ocupație;
om de afaceri - om de afaceri - antreprenor;
bestseller - bestseller - o carte bine vândută;
vorbitor - vorbitor - vorbitor;
weekend - weekend - sfârşit de săptămână / Basta;
casting - casting - selectie de actori, cantareti, dansatori si alte persoane (arta spectacolului);
lider - lider - lider;
record holder - recordman - o persoană care stabilește înregistrări; handbal - handbal - minge de mână;
baschet - baschet (coș + minge = la propriu: minge de baschet);
snowboard - snowboard - „snow board”, o placă pentru schi în zăpadă.
De asemenea, aucuvinte împrumutate care necesită cunoașterea limbii engleze pentru a le înțelege. Vreau să dau un exemplu din viața mea când mama era în panică după ce a citit o rețetă de tort de Paște în ziarul local. A găsit următoarea expresie „Prăjitura de Paște se frământă până la o anumită consistență” și a trebuit să apeleze la un dicționar pentru ajutor. Iar bunica mea, doar cu ajutorul meu, a reușit să-și dea seama mesajul despre pană de curent. Inginerii energetici au scris astfel că „furnizarea de energie electrică este limitată”. De asemenea, este greu de înțeles când în informațiile despre operațiunile bancare ziarele sunt pline de cuvintele „management” „consulting” în loc de „management” și „consulting”.
Un alt grup de anglicisme se regăsește în ziare, folosit în rândul tinerilor și adolescenților care comunică pe scară largă în argou, care constă în principal din cuvinte împrumutate. În opinia noastră, aceste cuvinte sunt „capriciile” modei, care complică foarte mult comunicarea. Majoritatea acestor cuvinte pot fi preluate cu ușurință în echivalente românești, iar cuvintele nu își vor pierde sensul:
topless - topless - fără top;
editorialist – editorialist – conduce o rubrică într-un ziar;
prime time - prime - time - ore de seară, când se adună cea mai mare audiență TV;
PR - pr (abreviat public relation) - relatii publice;
online - online, on - line - online, în contact;
offline - offline, offline - în viața reală.
Într-o stare deconectată de la rețeaua de calculatoare (inițial), clic - clic - clic, imitație a sunetului pe care îl scoate mouse-ul la apăsarea unei taste;
blog - blog (prescurtare de la "web log") - un jurnal pe Internet;
hand-made - hand-made hand-made, lucrat manual.
Între timp, mulți termeni specifici care sunt plini de pagini de ziare și reviste nu au limba românăechivalent. Legiuitorii se confruntă cu lipsa cuvintelor românești necesare: legile sunt pline de termeni financiari de cuvinte străine pline de termeni financiari de origine străină (future). Există un grup de cuvinte care aproape că nu au cauzat dificultăți pentru generația mai în vârstă. Oamenii în vârstă sunt pasionați de politică, sunt interesați de economie și de știrile vieții de zi cu zi, ceea ce înseamnă că aud în mod constant aceste cuvinte: distribuitor - un agent angro care revinde („distribuie”) mărfuri prin propria rețea de cumpărători;
implicit - implicit - cadere;
marketing - marketing ( market = market);
manager (manage = a conduce, a gestiona), din lat. manus - mână;
broker - broker, literalmente „rup prețuri”;
dealer - dealer - comerciant din deal - face tranzactii;
holding - holding - unul dintre tipurile de structuri de afaceri.
Astfel, în majoritatea cazurilor pe care le-am analizat, articolele din ziare sunt scrise în limbaj „pasăre” – frumos, dar absolut de neînțeles. Nici un singur locuitor român nu poate explica clar asemenea cuvinte. Frumosul cuvânt românesc este supus unei puternice agresiuni care îl apasă. „Marea, puternică, veridică și liberă limbă română, așa cum a definit-o cu mândrie Turgheniev, își pierde pozițiile ideologice și politice.
Vorbirea nepăsătoare a tuturor păturilor și vârstelor populației românești este alarmantă. Sentimentul de redundanță este produs de vocabular de origine străină. Creșterea rapidă a ștampilelor de cuvinte străine înfundă și asuprește cuvântul românesc frumos viu.
Concluzie::Contactele dintre popoare duc inevitabil la interacțiunea dintre limbile lor, iar în epoca noastră, aceste contacte din întreaga lume devin din ce în ce mai largi și mai intense. În toate limbile, numărul determeni internaționali de știință și cultură. In aceea
Fondul internațional reflectă unitatea civilizației umane, creată de munca multor popoare și întruchipând experiența istorică colectivă a omenirii. În lumea modernă, nicio țară nu se poate lipsi de vocabularul împrumutat.
Adecvarea intercalării împrumuturilor în limba engleză în texte românești de stiluri diferite, inclusiv de ziare și stil jurnalistic, ar trebui luată în considerare de fiecare dată cu atenție, deoarece abuzul de vocabular al limbilor străine duce la faptul că chiar și textele concepute pentru o gamă largă de cititori sau ascultătorii pot deveni parțial de neînțeles și nu vor atinge scopul. Analiza noastră a arătat că în mass-media există împrumuturi justificate și nejustificate în limba engleză, iar acestea din urmă se datorează lipsei de cultură lingvistică.
Cine ar trebui să insufle oamenilor gust, respect pentru limba română, dacă nu noi înșine? Și fă-o în fiecare zi, fiecare în parte. Trebuie să facem totul pentru a păstra pentru totdeauna spiritul național, istoria și cultura noastră unică în limba noastră. Sperăm că locuitorii regiunii noastre nu vor rămâne depărtați de această mare, nobilă și necesară muncă de păstrare pentru generațiile viitoare a limba maternă în toată măreția și nemurirea ei. Fie ca cuvântul românesc să rămână glorie românească!
Ca rezultat al analizei noastre, am constatat că nu ar trebui să folosim anglicismele atât de necugetat, mai ales ca tinerii, deoarece acest lucru înfundă discursul.
Pe de altă parte, nu este necesară eradicarea completă a cuvintelor împrumutate, deoarece acesta este un fapt stabilit istoric pe care nu îl putem schimba, deoarece aceste cuvinte au devenit ferm stabilite în vorbirea noastră și, uneori, este dificil să găsești un cuvânt atât de subtil.și plin, reflectând esența.
Pe baza constatărilor, vedem că ipoteza noastră a fost confirmată. Împrumuturile naturale justificate economic, asimilate treptat de limbă și nedistrugându-i baza națională, au loc în limba maternă, iar „americanizarea” ei agresivă, totală, care înfundă limba maternă, este cu totul altă chestiune. Dovada în acest sens este prezența cuvintelor împrumutate în lucrarea noastră și analiza lor.