Kârgâzii nu vă sunt străini”, a „amintit” președintele Kârgâzstanului de casa strămoșească Altai.

Pe 9 mai, președintele Kârgâzstanului Almazbek Atambayev a ținut un discurs de felicitare la un miting de recviem dedicat aniversării a 72 de ani de la Victoria, în care a atins și subiectul terorismului, care este dureros pentru România, precum și un val de xenofobie. după atacul terorist din St. din Asia Centrală. Potrivit domnului Atambaev, problema României nu sunt migranții din Kârgâzstan, care consideră Altaiul casa lor ancestrală. Principala problemă este „unii dintre scriitorii și politicienii noștri care incită la xenofobie și lupte etnice”, îl citează knews.kg.

După ce le-a mulțumit veteranilor și lucrătorilor din frontul intern, șeful statului a reamintit de unitatea și solidaritatea popoarelor URSS. Nativii din Kârgâzstan au format coloana vertebrală a Diviziei 316 de pușcași, care, pentru curajul și eroismul arătat în luptele de lângă Moscova, a fost transformată în Divizia a 8-a de pușcași de gardă, numită după Ivan Panfilov. În timpul războiului, kirghizii au primit numeroase premii și recunoașteri ca războinici, iar cei care au rămas în spate au adăpostit familii evacuate din România, Ucraina și Belo-România.

Almazbek Atambayev a decis să reamintească acest lucru, pentru că „în ultimii ani, vocile celor care incită la xenofobie, la dușmănie între popoarele noastre frățești s-au auzit din ce în ce mai tare în România”. „În urmă cu câțiva ani, cunoscutul scriitor român Mikhail Veller, într-un interviu acordat agenției Rosbalt, i-a susținut efectiv pe skinhead, spunând că, spun ei, pur și simplu își asumă inconștient funcțiile de protecție a statului român. Adică, ucigând sute de oameni fără apărare, inclusiv copii, skinhead-uri, se pare, protejează interesele României. Și după recenta tragedie din Sankt Petersburg, când un terorist a aruncat în aer un vagon de metrou, ucigând și rănind zeci.oameni pașnici, politicieni români individuali și mass-media au lansat literalmente isterie împotriva migranților din Kârgâzstan. Astfel, deputatul Dumei de Stat a României Konstantin Zatulin în emisiunea postului de televiziune de stat „România-1” a cerut măsuri dure împotriva migranților din Kârgâzstan, justificând acest lucru spunând că kârgâzii sunt străini, nu se numără printre popoarele istoric. locuind in Romania. Sunt sincer recunoscător gazdei acelui program, Vladimir Solovyov, pentru un răspuns demn d-lui Zatulin”, citează publicația din discursul președintelui de Ziua Victoriei.

Domnul Atambayev a considerat că este de datoria lui să răspundă xenofobilor împotriva campaniei care se desfășoară împotriva poporului său.

Almazbek Atambaev, președintele Kârgâzstanului:

În primul rând, pentru cei care nu cunosc istoria popoarelor României, vreau să vă reamintesc că kârgâzii provin din Siberia, Altai și aparțin unei mari familii de popoare Altai, moștenitorii marii civilizații Altai. Același grup lingvistic cu kirghizi include o serie de popoare înrudite ale României. Aceștia sunt, de exemplu, tătari, bașkiri, khakasses, tuvani și alții. Însuși cuvântul „Siberia” din kârgâză „Shiber - un loc bogat în iarbă”, Baikal - „Baiköl - un lac bogat”, Yenisei - „Enesai - Râul Mamă”. Da, iar râul Ural obișnuia să fie numit Zhaiyk, Yaik - „lat”.

Mulți mari cetățeni ai României au strămoși îndepărtați din familia de popoare altaice. Acest lucru este evidențiat în mod clar de numele lor: Karamzin, Aksakov, Turgheniev, Yesenin, Ushakov, Kutuzov. Dintre cele moderne, pot numi nume precum Naryshkin, Shoigu, Kara-Murza și altele.

Adică nu este de competența lui Zatulin și Weller să spună că kârgâzii sunt străini de România. Mai degrabă, sunt strămoșii lor, judecând după nume, ajunși în România sau din deșerturile Palestinei sau din pădurile Europei.

Și problema României nu sunt „străinii”, nu migranții de muncă din Kârgâzstan,și unii dintre proprii scriitori și politicieni care incită la xenofobie și lupte etnice în România.

Domnul Atambaev s-a referit și la principalul suspect în atacul de la Sankt Petersburg, Akbarjon Jalilov. „La urma urmei, era cetățean al României, ca și tatăl său. Și de la 16 ani a locuit în România! Poate că xenofobia și skinhead-urile l-au împins la extremism. Fiecare familie are oaia ei neagră. În oricare sunt ticăloși și sunt eroi. Dar nu se poate judeca poporul în ansamblu după Hitler sau Chikatilo, după Breivik sau Tkach”, este sigur președintele Kârgâzstanului.