II. Metode în psiholingvistică
I. Măsurătorile OFF-LINE și ONLINE
Există diverse tehnici de măsurare a procesului lingvistic. Unele dintre ele au rezoluție temporală scăzută (tehnici care oferă informații despre rezultatul final al prelucrării), altele au rezoluție temporală mare (tehnici care ne oferă o imagine aproape completă a proceselor limbajului în timp real în milisecunde).
Un alt mod de a reprezenta rezoluția temporală este în ceea ce privește măsurătorile răspunsului offline și online. Deci, offline este un termen aplicat măsurătorilor care oferă informații despre starea finală a procesării.
O limitare a tehnicii care utilizează măsurători offline este faptul că cercetătorii nu pot izola procesele care sunt responsabile pentru datele pe care le primesc. Măsurătorile offline pur și simplu nu pot indica ce procese lingvistice sunt implicate în reacția interlocutorului. Cu toate acestea, ei joacă un rol semnificativ în studiul întrebărilor mai ample despre procesarea limbajului, cum ar fi modul în care oamenii interpretează sensul unei propoziții sau ce efect au asupra modelului lor intern (mental) a ceea ce tocmai au auzit sau citit.
Măsurătorile online, potrivit cercetătorilor, includ orice măsurători care oferă informații despre procesul de procesare a limbajului. Pentru mulți oameni de știință, termenul „online” este relativ: unele măsurători pot fi considerate mai mult online, iar altele mult mai puțin. Astfel, de exemplu, metodele care sunt folosite pentru procesarea limbajului, cu întrerupere constantă a participantului, sunt considerate a fi mai puțin online, deoarece riscă să perturbe procesul general de cercetare.
Dimensiunea prototipică offline a procesării informațiilor lingvistice esteun sondaj simplu în care respondenților li se cere să răspundă literalmente la întrebări. Se presupune că persoanele care răspund la întrebări au anumite cunoștințe (de exemplu, sensul lexical al cuvântului) și interpretează propozițiile din sarcină în conformitate cu ceea ce consideră că este cel mai potrivit.
Primirea datelor de la respondenți în acest caz poate fi calculată carăspunsuri conștiente, adică reacții conștiente. Esența reacției conștiente este că la început stimulul venit din mediul extern poate fi înțeles de respondent, după care urmează răspunsul acestuia din urmă la acest stimul. Reacțiile conștiente includ și răspunsurile respondenților la întrebări prin apăsarea unui buton.
Reacțiile inconștiente (răspunsuri inconștiente ) ar trebui considerate acelea care nu sunt susceptibile de ajustare/schimbare intenționată. Corpul reacționează staza la un stimul sau o influență externă. Reacțiile inconștiente includ, de exemplu, reacția subiectului la urmărirea ochilor, care vă permite să urmăriți mișcarea privirii unei persoane atunci când primiți informații vizuale.
II. Metode în psiholingvistică
Psiholingvistica folosește o varietate de metode.
A) Chestionare (chestionar). Aceasta este cea mai simplă și mai puțin costisitoare metodă, bazată pe întrebarea respondenților despre judecățile pe care le-au întâlnit. Respondenții pot împărtăși idei despre sensul unui cuvânt sau pot încerca să interpreteze sensul unei propoziții. Metoda chestionarului poate fi folosită ca ajutor pentru realizarea și dezvoltarea de noi stimuli pentru alte experimente și poate fi folosită și în scopuri de comparare cu rezultatul final al unui alt tip de studiu de procesare a limbajului.
B) Metoda de clic pe buton. Este mai avansat din punct de vedere tehnologic și permite oamenilor de științăpentru a măsura durata de înțelegere a propunerii și de răspuns la aceasta de către respondenți. În plus, oferă oportunități mult mai mari pentru studierea diferitelor reacții - recunoașterea cuvintelor, apariția unor noi sensuri într-o propoziție etc.
B) răspuns verbal. Are un avantaj față de alte tehnici, deoarece poate arăta nu numai producția de vorbire de către respondent, ci și demonstrează înțelegerea acestora asupra lucrurilor. În plus, sunt analizate informații acustice precum intonația, erorile de vorbire și sintaxa utilizate de participantul la cercetare.
D) Urmărirea ochilor sau oculografie. Acesta este studiul muncii ochilor care percep informații. Metoda are avantaje: nu necesită un răspuns explicit din partea respondentului (de exemplu, apăsarea unui buton) și, în același timp, oamenii de știință reușesc să extragă și să prelucreze datele obținute într-un mod destul de naturalist.
E) Potențialele de eveniment corelate ale creierului (ERP). Aceasta este o tehnică care surprinde activitatea corticală ca răspuns al participantului la stimuli. Dezavantajul său este așa-numitul. Zgomot „cognitiv”, atunci când participantul nu poate reține atenția mult timp asupra unui obiect de studiu. În plus, există adesea interferențe în furnizarea impulsurilor electronice din cauza dispozitivelor de alimentare omniprezente.
E) Imagistica prin rezonanță magnetică funcțională. Prin determinarea modificării fluxului sanguin în creier, îi explică cercetătorului care zonă a creierului devine activă în momentul testului și identifică zonele responsabile de procesele limbajului.
| următoarea prelegere ==> | ||
| Orientări generale pentru efectuarea lucrărilor de control | Drumurile pe care le alegem…”. |