Farmacologia experimentală și clinică a preparatelor placentare obținute prin metodă
1. REVISTA LITERATURĂ12
Preparate de țesut în medicină și medicina veterinară 12
Preparate placentare 30
Metode de obţinere a preparatelor de ţesuturi; 45
Mecanismul de acțiune al preparatelor tisulare 51
Concluzia revizuirii 61
MATERIAL, DOMENIUL DE APLICARE ȘI METODE DE CERCETARE 62
REZULTATELE CERCETĂRII PROPRIE75
3.1. Parametrii tehnologici, proprietățile fizico-chimice și activitatea biologică a produselor de criofracționare a placentei porcine. 75
Activitatea biologică a crioproduselor pe bază de placentă porcină în funcție de parametrii tehnologici ai criofracționării 75
Caracteristici generale ale medicamentelor obținute pe baza fracționării prin criosublimare a placentei porcine 89
3.2. Caracteristicile toxicologice ale preparatelor crioton, lipoton și aminoton 95
Toxicitate acută 95
Toxicitate cronică 98
Toxicitatea subcronică a lipotonului și aminotonului 110
Experimente pe iepuri 110
Experimente pe viței 116
Efecte embriotoxice și teratogene 120
Acțiune iritantă locală 123
Proprietăți alergene 127
Efect mutagen 133
Influența lipotonului și aminotonului asupra calității produselor din carne 134
3.2.9. Concluzia 137
3.3. Farmacologie experimentală 138
Proprietăți imunomodulatoare ale lipotonului și aminotonului138
Proprietățile antioxidante ale preparatelor placentare 143
Studiul proprietăților antioxidante ale criotonului, lipotonului și aminotonului 143
Studiul proprietăților antiperoxidice ale preparatelor placentare 146
Studiul proprietăților antiradicale ale preparatelor pe bază de placentă porcină 147
Efectul preparatelor de placentă asupra intensității peroxidării lipidelor atunci când sunt utilizate la animale sănătoase 148
3.3.3. Acțiunea antiinflamatoare și reparatoare a medicamentelor ale placentei 151
Acțiunea antiinflamatoare a lipotonului și aminotonului 151
Acțiunea antiulceroasă a lipotonului și aminotonului 156
Influența lipotonului și aminotonului asupra regenerării pielii 158
Acțiunea analgezică a lipotonului și aminotonului 167
3.3.4. Studiul efectului hepatoprotector al criopreparatelor 169
Acțiunea hepatoprotectoare a Lipoton 169
Acțiunea hepatoprotectoare a aminotonului 174
3.3.5. Acțiunea de protecție împotriva stresului a Lipotonului și Aminotonului 178
Cercetări asupra ciliatelor Paramecium caudatum 178
Încărcătura emoțională și fizică 180
Proprietățile adaptogene ale lipotonului și aminotonului în timpul stresului de imobilizare 183
Efectul criotonului asupra pielii iepurilor 194
3.4. Farmacologia clinică a medicamentelor 200
3.4.1. Cryoton 200
3.4.1.1. Experiență pe nurk 200
3.4.2. Lipoton 202
Studiul eficacității terapeutice a lui Lipoton în patologia obstetrică și ginecologică a reproșurilor 202
Studiul eficacității terapeutice a Lipoton 205
cu hepatodistrofie la bovine 205
Tratamentul lipidozei (ficat gras) la pisici 207
Utilizarea Lipoton pentru a preveni efectele negative ale stresului de înțărcare la purcei 209
3.4.3. Aminoton 215
Experimente pe pui broiler 215
Utilizarea aminotonului în perioada de scădere a depunerii intensive a ouălor la găinile ouătoare 219
Utilizarea aminotonului pentru a crește rezistența și a preveni bolile gastrointestinale la vițeii nou-născuți 224
DISCUȚIA REZULTATELOR227
OFERTE PRACTICE 260
REFERINȚE262
ABREVIERI ȘI SIMBOLULE
Relevanța subiectului.Crearea unei rețele largi de complexe industriale de creștere a animalelor a pus o serie de probleme pentru știința veterinară legate de îmbunătățirea sistemelor tehnologice în complexele de creștere a animalelor și fermele specializate care oferă o urmașă sănătoasă. cu rezistență și reactivitate ridicată, pe de o parte, dezvoltarea unor mijloace și metode mai eficiente de prevenire și tratare generală nespecifică și specifică a bolilor animalelor, în special a animalelor tinere, pe de altă parte (S. Suleimanov, 2000; V. S. Shipilov). şi colab., 1987; A. G. Shakhov şi colab., 1997, 2000, etc.). În același timp, este evident că utilizarea medicamentelor cu efect etiopatogen specific nu poate elimina cauza principală a stării patologice, care în majoritatea cazurilor este rezultatul unei tulburări metabolice - un proces extrem de integrat și intenționat care asigură schimbul. de substanţe şi energie între celulă şi mediu. La rândul său, perturbarea generală a proceselor metabolice este adesea însoțită de o scădere a rezistenței imunologice a organismului animal. Dacă luăm în considerare faptul că chiar și în cea mai simplă celulă bacteriană pot apărea mai mult de o mie de reacții interconectate simultan, atunci nu este greu de imaginat cât de complex este metabolismul organismelor superioare și, în consecință, problema creării de medicamente pentru corectarea sa este dificilă (I.M. Ganja cuşi colab., 1985; A.M. Zemskov, 1994; A.G. Shakhov şi colab., 1999; B.C. Buzlama, 2000, 2003; DA. Kharkevici, 2000; W.K. Contrib şi colab., 1984).
În ultimii ani, a existat o tendință spre crearea și utilizarea medicamentelor fabricate din materii prime naturale. În același timp, multe dintre ele au activitate biologică versatilă și, în același timp, sunt inofensive pentru organism (K.K. Movsum-Zade și colab., 1972; N.A. Puchkovskaya și colab., 1975; T.V. Degtyarenko, 1995; V. H. Khavinson, 2001; , şi colab., 2001; C. S. Loebet.al., 1992).
Preparatele de origine naturală au un efect pozitiv specific și general nespecific asupra întregului organism. Printre acestea, vaccinurile, serurile, preparatele tisulare, antibioticele, vitaminele, complexele de microelemente sunt utilizate pe scară largă (V.T. Samokhin și colab., 1988; E.N. Romanov și colab., 2000; A.E. Belov, 2001; D.V. Pchelnikov și colab., 2003; T.N. Vovk, 2005).
Preparatele de țesut asigură specificitatea de specie maximă posibilă a materiilor prime, deoarece cu cât natura substanței proteice este mai aproape de organismul animalului, cu atât este mai mare posibilitatea de a atinge scopul. Cea mai bună opțiune pentru obținerea unui medicament este utilizarea organelor și țesuturilor oamenilor și animalelor (G.G. Shitov, 1991; S.M. Gribko, 1998; A.F. Kolchina, 2000; P.M. Polkovnikov, 2000).
Semnificația practică a utilizării preparatelor de țesut în bolile animalelor tinere, infertilitatea și o serie de boli care sunt dificil de tratat este extrem de mare (B.I. Kuznik și colab., 1998; V.G. Morozov și colab., 2000; V.I. Belyaev și colab. ., 2001). Preparatele de țesut introduse în organismul animalelor contribuie la restabilirea metabolismului afectat, activează activitatea funcțională a organismului și măresc rezistența organismului la factorii de mediu negativi.
Cele mai eficiente tehnologii moderne pentru prelucrarea materiilor prime biologice se bazează pe astfel de metode care își păstrează la maximum structura moleculară nativă, vitamina, compoziția hormonală, menținând astfel activitatea biologică ridicată. Aceste cerințe sunt cel mai pe deplin îndeplinite de tehnologiile criogenice, cu
8implementare a cărora materiile prime prelucrate sunt la temperaturi negative (A.G. Podolsky, A.I. Osetsky, 2001). În același timp, procesele oxidative din materiile prime prelucrate, denaturarea și disocierea celor mai importante complexe moleculare sunt inhibate.
O nouă abordare tehnologică extinde lista de medicamente care utilizează țesuturile placentare ale animalelor de fermă ca materii prime.
Ținând cont de cele de mai sus, s-a determinat focalizarea cercetării, suportul metodologic și material al acestora, volumul, diversitatea, amploarea și profunzimea dezvoltării experimentale și a testării clinice a noilor medicamente.
Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestui studiu a fost dezvoltarea, evaluarea experimentală, studiul clinic și biochimic al preparatelor din placenta porcină și, ținând cont de datele obținute, formularea principiilor teoretice și metodologice pentru producerea preparatelor farmacologice veterinare pe baza tehnologiilor criogenice.
În conformitate cu obiectivul, au fost rezolvate următoarele sarcini:
- să dezvolte noi preparate din placentă porcină bazate pe tehnologii criogenice;
dați caracteristicile farmaco-toxicologice ale preparatelor dezvoltate;
să studieze proprietățile antiinflamatorii, reparatorii, imunostimulatoare, hepatoprotectoare, de protecție împotriva stresului ale preparatelor pe bază de placentă porcină;
dezvoltaindicații pentru utilizarea medicamentelor dezvoltate și efectuarea studiilor clinice ale acestora;
pregăti documentația de reglementare și tehnică pentru medicamentele noi.
Noutate științifică. Pentru prima dată, pe baza celor mai recente metode de criofracționare a țesuturilor biologice, au fost dezvoltate studii experimentale
9Preparate Cheny din placenta porcină: Lipoton, Aminoton și Cryoton. Ca urmare a lucrării, perspectivele de utilizare a acestor medicamente în medicina veterinară și zootehnie au fost argumentate științific, fundamentate experimental și clinic. Pentru prima dată, au fost studiate mecanismele biochimice ale efectelor adaptogene, corectoare de stres, imunomodulatoare, antiinflamatorii și hepatoprotectoare.
Semnificația practică și implementarea rezultatelor cercetării.
Pe baza rezultatelor cercetării au fost elaborate condiții tehnice și specificații tehnice care reglementează procesul tehnologic de producere a medicamentelor: crioton (TU U 24.4.31293151.033-03); aminoton (TU U 24.4.31293151.031:2005) şi lipoton (TU U 24.4.31293151.032:2005).
Documentația de reglementare și tehnică pentru preparatele Lipoton și Aminoton a fost depusă pentru înregistrare la Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse.
Aprobarea lucrării. Rezultatele studiilor experimentale și clinice au fost prezentate: la ședințele Consiliului Academic al Institutului de Tehnologii Criogenice (Kharkov, 2003-2004); la o reuniune a Consiliului științific și tehnic interdepartamental al Rosvetkormsoyuz (Moscova, 2004); la cele 2,3,4 congrese ale Societăţii Biotehnologilor din România care poartă numele. Yu.A. Ovchinnikova (Moscova, 2004, 2005, 2006); la ședințele Consiliului Veterinar al Ucrainei (Lvov, 2003, 2006); la Conferința științifică și practică internațională „Radicali liberi, antioxidanți și sănătatea animală” (Voronezh, 2004); pe 2conferința regională a medicilor veterinari practicieni (Voronezh, 2004); la Reuniunea Internațională de Coordonare „Noi preparate biotropice și produse cosmetice pentru tratamentul și îngrijirea animalelor de companie neproductive” (Kharkov, 2004); la al XIII-lea și al XIV-lea Congres Internațional de la Moscova privind bolile animalelor domestice mici (Moscova, 2005, 2006); la prima conferință științifică și practică „Protecția veterinară modernă a vacilor din rase foarte productive” (Voronezh, 2005); la a 3-a Conferință Internațională „Extracția compușilor organici” EOS-2005 (Voronezh, 2005); la Conferința Internațională „Probleme actuale și realizări ale criobiologiei și criomedicinei. Organizarea structurală și funcțională a celulelor stem la temperaturi scăzute” (Kharkov, 2005); la cea de-a 9-a conferință științifică și practică regională „Probleme de ecologie și siguranță ecologică a Regiunii Centrale Pământului Negru din Federația Rusă” (Lipetsk, 2005); la prima conferință științifică și practică „Protecția veterinară modernă a vacilor din rase foarte productive” (Voronezh, 2006); la Conferința internațională științifică și de producție dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea profesorului Avrorov A.A. „Actu-
toate problemele patologiei veterinare și morfologiei animalelor” (Voronezh, 2006).
Dispoziții de bază pentru apărare.
privind posibilitatea creării de substanțe active pe baza tehnologiilor criogenice pentru obținerea formelor de dozare a medicamentelor de uz veterinar;
asupra relaţiei criotehnologiilor de fracţionare a placentei porcinecuactivitatea biologică a produselor obţinute;
asupra mecanismelor biochimice ale acțiunii farmacologice a medicamentelor derivate din diferite crioacțiuni ale placentei porcine;
privind eficacitatea clinică a utilizării preparatelor farmacologice veterinarebazat pe criofracţionarea placentei porcine.
Volumul și structura disertației.Lucrarea este prezentată pe 319 pagini și include o introducere, trecere în revistă a literaturii, material, sfera și metodele cercetării, rezultatele cercetării proprii, discuția acestora, concluzii, sugestii, bibliografie și aplicații. Lucrarea de disertație este ilustrată cu 86 de tabele și 46 de figuri. Lista de referințe include 562 de surse, dintre care 156 în limbi străine.