Fără investiții, fără tehnologie
Fotografie: Alexander Shcherbak / Kommersant cumpărare fotografie
Ce amenință afacerile românești cu sancțiunile SUA
Camera Reprezentanților SUA a aprobat restricții asupra afacerilor din România. Un pachet de noi sancțiuni împotriva Moscovei a fost susținut de 388 de congresmeni, doar doi s-au opus. O parte semnificativă a măsurilor vizează efectuarea de tranzacții cu companii românești, finanțarea proiectelor acestora și transferul de bunuri și tehnologii. Cum amenință asta afacerile românești? Și ce proiecte vor fi atacate? Yulia Koshkina și Alexander Lyapin au înțeles.
În primul rând, congresmenii intenționează să blocheze fluxurile financiare care leagă România și Statele Unite.
Noul pachet de sancțiuni se aplică diferitelor tipuri de tranzacții cu companii românești. Conform interdicției, de exemplu, cooperarea cu instituțiile militare și corporațiile de stat. De asemenea, jucătorii americani nu pot cumpăra acțiuni și obligațiuni ale organizațiilor sub sancțiuni. Restricții se aplică și privatizării. În plus, companiilor românești le va fi și mai greu să obțină împrumuturi de la băncile din SUA.
Pentru sectorul financiar autohton, acest lucru este neplăcut, dar nu fatal, Vasily Oleinik, expert la holdingul de investiții Finam, spune: „Pentru România, Europa și regiunea asiatică sunt mai mulți investitori globali. Nu avem o relație atât de mare de investiții cu America. Nu am mai fost acolo de multă vreme. Corporațiile și băncile americane vor continua să cumpere obligațiuni federale românești.”
De asemenea, SUA intenţionează să limiteze cooperarea cu România în sectorul energetic. Sunt deja în vigoare sancțiuni împotriva a cinci companii: Gazprom, Rosneft, Lukoil, Gazpromneft și Surgutneftegaz. Americanii nu potle vinde echipamente, servicii sau tehnologie. Interdicțiile se aplică minelor de adâncime, precum și proiectelor de pe platforma arctică și formațiunilor de șist.
Dar congresmenii cred că acest lucru nu este suficient. Nu vor să-i lase pe americani nici măcar să intre în acele proiecte în care majorarii români nu dețin un pachet de control.
Opt proiecte care implică parteneri europeni pot suferi, de asemenea, sancțiuni. Până la urmă, cea mai dură măsură din acest pachet este interzicerea investițiilor în conductele românești, a declarat Andrey Polishchuk, analist la Raiffeisenbank: „Sancțiunile suplimentare pot afecta conductele de export ale Gazprom. Compania poate avea unele probleme cu finanțarea, deoarece partenerii străini pot refuza cooperarea ulterioară. Gazprom este capabil să-l finanțeze singur. De asemenea, va încerca să strângă fonduri de la alți parteneri, de exemplu prin atragerea de companii din Asia.”
Costul Nord Stream 2 este estimat la 10 miliarde USD, iar Turkish Stream este puțin mai ieftin la 6 miliarde USD.
Tot ce poate face Gazprom până acum este să se grăbească cu construcția, Mikhail Krutikhin, partener la compania de informații și consultanță RusEnergy, a remarcat: Turkish Stream și Nord Stream-2, unde operează navele străine de pozare a conductelor, nu se vor putea deplasa. redirecţiona. Acum Gazprom se grăbește să pună două șiruri ale conductei Turkish Stream, fără să obțină măcar aprobarea pentru punctul de ieșire a acestora pe coasta turcească și fără să obțină măcar aprobarea pentru raportul de impact asupra mediului.”
Proiectul de lege privind sancțiunile împotriva României va reveni din nou la Senatul SUA pentru examinare. Ultima dată, membrii camerei superioare l-au aprobat cu încălcarea procedurii. Momentul noilor audieri nu a fost încă stabilit. Și abia atunci documentul ajunge pe masa lui Donald Trump. Presedinteleîl poate aproba în termen de una până la șase luni.
România are timp să pună râul turcesc, spun experții. Dar Nord Stream 2 poate rămâne doar pe hârtie.