Cum am învățat limbi străine
Deci, vorbesc (în grade diferite, desigur): engleză, germană, franceză, luxemburgheză, olandeză, spaniolă și italiană.
Când am venit în Germania acum 7 ani (am câștigat o bursă pentru un an de studiu), vorbeam doar engleza, pe care o cunoșteam bine, ceea ce nu este surprinzător după gimnaziul meu cu părtinire, unde trebuia să fiu foarte încăpățânat să nu învețe limba. :)
Germana m-a speriat cu adevărat cu gramatica și cuvintele sale lungi de un kilometru. Prin urmare, pe lângă cursul standard, m-am înscris la cel mai eficient. Și cel mai obositor. Căci cursurile erau în fiecare zi, uneori inclusiv sâmbăta. 3-5 ore pe zi. Sentimentele mele au variat la început de la o certitudine fără speranță că nu voi învăța niciodată această limbă până la o ură liniștită a articolelor și declinațiilor nesfârșite.
Ei bine, atunci, la fel ca în orice limbă - atunci când prima barieră a fricii de limbă este depășită, atunci există entuziasm și plăcere de la pașii următori în învățare.
Când s-a mutat în Luxemburg pentru a locui cu soțul ei în urmă cu 5 ani, s-a confruntat cu nevoia de a învăța franceza, care este prima dintre cele 3 limbi naționale (celelalte sunt germană și luxemburgheză).
Oh, i-a fost greu. Pronunția încă mă înnebunește. Am început să învăț franceza chiar în Germania, când a devenit clar că relația mea cu prietenul meu era mai mult decât serioasă. Am studiat din cărți și casete, pentru că Nu am avut timp sau bani de cheltuit pe cursuri. În Luxemburg, Serge m-a trimis la cursuri, pentru că. Mi-a fost isteric frica sa incep sa vorbesc + am inteles, dar numai cand nu vorbeau cu mine. ) Dacă cineva m-a contactat, atunci creierul meu a blocat înspăimântat orice încercare de comunicare. Prin urmare, soțul meu a insistat să frecventeze cursurile.
Pentru a scăpa de stres și pentru a crește eficiența, m-a înscris pentru un relativo școală scumpă în care grupurile sunt formate din maximum 6 persoane. După testul preliminar, am fost imediat repartizat la nivelul 4, adică orele mele pentru tutorial nu au fost în zadar. La școală, încet, dar sigur, a început să vorbească. Greșeli, înroșire și bâlbâială, dar un început. Aici îi pot sfătui pe toți cursanții de limbi străine, dacă fondurile permit, să urmeze cursuri mai scumpe, pentru că, în comparație cu cei care au urmat cursuri cu grupuri de 20-25 de persoane, mi-am dat seama că a meritat. Inima mi-a sângerat, desigur, pentru a transfera 450 de lei în 2,5 luni, dar acești bani s-au amortizat foarte repede când mi-am găsit primul loc de muncă!
Concluzia: nimic genial, doar o combinație de dorință, interes pentru limbă, perseverență măgar și cursuri regulate. Și, în general, stăpânirea mea de limbi nu este deloc perfectă - unde este accentul, unde este gramatica, unde este vocabularul șchiop. Sper că lucrurile se vor îmbunătăți odată cu trecerea anilor.
Plănuiesc să-mi termin cartea despre germană elvețiană, pe care am început să o învăț din rău, pentru că comunic des cu colegii din Elveția. Și după cum sa dovedit, această limbă este mai departe de germana clasică. Adevărat, acum când minunatul meualinareAm plecat din Elveția, fac tot posibilul să mă scutesc de călătoriile de afaceri acolo și, prin urmare, motivația de a învăța limba a dispărut.
De asemenea, am plănuit să învăț portugheză și poloneză, dar până acum nu a rezultat nimic, pentru că. în mod catastrofal nu există timp liber, iar atunci când este, este complet plin de lene, care, după cum știți, este o substanță gazoasă care umple întregul volum. :) Deși tot vreau să încep portugheza acum, pentru că. Am primit un stimulent - la serviciu, un coleg urma să predea, iar spiritul de competiție cu siguranță nu avea să interfereze cu noi.