Ce se va întâmpla cu Estonia fără comerț cu România
Sancțiunile economice împotriva Estoniei de către România au fost atenuate, deși nu au fost introduse oficial. Totuși, normalizarea situației după evenimentele din Noaptea de Bronz este încă departe. Am apelat la academicianulMikhail Bronsteinpentru a-i afla părerea despre perspectivele tranzitului nostru în cazul unei alte agravări a relațiilor economice cu România.
- Afacerile românești sunt interesate din punct de vedere economic să lucreze cu Estonia, mai ales că tranzitul aparține acum în mare parte companiilor românești. Destul de multe întreprinderi de procesare bazate pe capital românesc. Motivele sunt simple – mediul nostru economic este favorabil, există mai puțină birocrație decât în România. Impozitul pe profiturile reinvestite este zero, iar tranzitul este scutit de taxe și impozite, iar infrastructura este dezvoltată.
Totuși, în România, afacerile ascultă declarațiile guvernului și ale liderilor de stat. Din tribunele Dumei de Stat și ale Consiliului Federației au existat multe propuneri - de la introducerea de sancțiuni economice, până la ruperea relațiilor diplomatice. Primarul Moscovei Luzhkov a cerut boicotarea mărfurilor estoniene. În esență, aceasta este o recomandare către business-ul românesc, care în condițiile actuale nu poate decât să asculte părerea celor de la putere.
- Deci ce va alege afacerea românească - să plece, sau să acționeze contrar instrucțiunilor de la Kremlin?
Oricum nu avem niciun motiv să privim și să așteptăm. Situația trebuie rezolvată urgent, pentru că dacă mărfurile merg în Letonia și Lituania, atunci nu se vor întoarce la noi. Prin urmare, Societatea Academică Română din Estonia a adresat o scrisoare autorităților române. Nu am justificat acțiunile autorităților estoniene, precum și jafurile de pe străzile din Tallinn. Era important ca acțiunile autorităților române să poată lovi cel mai mult populația de limbă română a Estoniei.
Și dacă s-au introdus sancțiuni, atunciei, împreună cu familiile lor, ar afecta 100.000 de oameni. Și dacă și relațiile diplomatice ar fi întrerupte, așa cum a sugerat Mironov? Avem 100.000 de cetățeni ai României, unde ar mai aplica atunci?
- Se dovedește că principiul - „bate-ți pe al tău ca să se teamă străinii”?
- Da, au vrut să pedepsească Estonia lovind guvernul, dar de fapt totul a ajuns la punctul în care dacă opinia internațională anterioară a condamnat discriminarea românului de aici, acum condamnă bacanala de la ambasada de la Moscova. Prin urmare, am scris că dacă România vrea să-și protejeze cetățenii aici, atunci ar trebui să se adreseze organizațiilor internaționale, și să nu rupă relațiile economice și diplomatice.
- Cât de puternică este vocea Societății Academice Române?
- A fost creat în 1923 și a inclus întotdeauna elita intelectuală a populației de limbă română și nu numai a Estoniei - profesori, doctori. Societatea, reînființată în 1952, adoptă o atitudine patriotică față de Estonia, pentru integrarea acesteia în comunitatea europeană, menținând în același timp relații de bună vecinătate și reciproc avantajoase cu România.
- Cum a afectat sosirea delegației Dumei de Stat a României problema sancțiunilor?
- A fost nevoie de sosire, deși s-a petrecut în condiții de confruntare. Dar, în general, vizita a fost utilă, întrucât s-au familiarizat cu situația reală, premițând informațiile autorităților române competente. În final, conducerea delegației Dumei de Stat a primit toate calculele noastre și a fost de acord că sancțiunile și ruperea relațiilor nu sunt în interesul României.
- În ce măsură a fost restabilit acum tranzitul românesc prin Estonia?
- Nu toate firmele își oferă datele, dar la început tranzitul a scăzut la jumătate, iar acum a revenit la nivelul de 70-80% din nivelul de dinainte de criză. Și așanu mai puțin, există încă un mare pericol de pierdere din cauza faptului că Căile Ferate Estoniene, ca și porturile, intenționează să crească semnificativ tarifele de transport. Iar dacă sunt ridicate prea sus, atunci traseul prin Estonia pentru tranzitul românesc va deveni nerentabil.
- Ce ne așteaptă calea ferată în acest caz?
- Sunt diverse zvonuri, până la dublarea tarifelor, care vor duce la pierderea încărcăturii. Această situație înseamnă că ignorăm concurența, ceea ce nu era cazul înainte. La urma urmei, cu tarifele noastre mari, marfa va merge la vecini. Îl tratez cu respect pe domnul Parts, ministrul Economiei. El a spus recent că tranzitul este foarte important pentru noi. Cu toate acestea, este necesar să facem următorul pas - să ne gândim cu atenție la tarife. Am avut mereu concurenți, dar până acum am avut cele mai mici tarife și cea mai rapidă manipulare a mărfurilor românești în lipsa taxelor, așa-zisele „retrocese” care există în porturile românești.
- De ce vrea guvernul să ia astfel de măsuri?
- Am cumpărat calea ferată cu 3,5 miliarde de coroane, vânzând-o cândva pentru un miliard. Foștii proprietari ai căii ferate nu prea au investit nimic în ea, doar au degresat crema. Acum este extrem de neglijat și este necesar să se investească în el. Dar este imposibil să rezolvi totul deodată prin creșterea tarifelor. Este necesar să se utilizeze fonduri din fondurile structurale ale UE, lucru care este făcut și de Letonia. Apropo, în timp ce „bucata de fier” era privată, nu am primit nimic pe ea de la Uniunea Europeană.
- În cazul unei confruntări economice cu România, unii experți consideră că Estonia va evita pierderi serioase, iar conform altor calcule, inclusiv al dumneavoastră, va pierde până la o treime din PIB.
- Nu este atât de simplu. Directorul Institutului pentru Viitorul Estoniei, Eric Turk, a spus că nu avem un astfel de marecomert cu Romania. Aceasta înseamnă că sancțiunile nu vor putea lovi Estonia într-o asemenea măsură. Da, vecinul nostru din est reprezintă doar 10% din cifra de afaceri comercială, dar la aceasta trebuie adăugat tranzitul. Și ponderea sa este, de asemenea, estimată diferit. Într-o conversație cu mine, prim-ministrul Estoniei Andrus Ansip a spus că ponderea tranzitului în PIB este de doar 2%. Acesta este un bluff, numere complet greșite. Tranzit și domenii conexe - logistică, dezvoltare de produse, fluxuri financiare etc. - aceasta este de la 10 la 12% din PIB-ul nostru. Încetarea tranzitului este o lovitură gravă pentru economia noastră.
- La ce poate duce o asemenea lovitură dacă relațiile cu România se înrăutățesc din nou?
- Economia Estoniei, potrivit experților occidentali, inclusiv Banca Mondială, și Banca Estoniei, este într-o stare supraîncălzită. Iar particularitatea economiei super-liberale este că, în punctul de cea mai mare ascensiune, începe o criză, care ne amenință.
Dezvoltarea noastră rapidă a economiei - creștere de 12% - s-a datorat investițiilor în imobiliare, datorită împrumuturilor ieftine, dar și cu ajutorul unei infuzii mari de fonduri din străinătate. Dar situația se schimbă. Piața imobiliară este și ea supraîncălzită și devine din ce în ce mai greu să vinzi pe ea. Pierderea locurilor de muncă amenință să nu plătească împrumuturile, ceea ce va afecta sectorul bancar. Intrările și ieșirile de capital s-au egalat deja, ceea ce nu era cazul înainte. Și cel mai important, există un deficit de cont curent foarte mare în țară. Anul trecut a fost de 12%, iar anul acesta ar putea ajunge la 15% conform Băncii Mondiale, ceea ce reprezintă o amenințare extremă pentru economie. Motivele sunt că exporturile sunt în scădere, importurile sunt în creștere, turismul a început să scadă pentru prima dată, iar intrările de capital au ajuns din urmă cu ieșirile.
- Acesta este deja începutul crizei sau mai există o șansă să o „aluneci”?
- Conform tuturor estimărilor occidentale și ale multor experți ai noștri, economia Estoniei esteacum în stare pre-criză. Iar comerțul cu România este un act de echilibru. Iar pierderea acestor 10-12% va duce la un dezechilibru în economia țării, iar atunci criza va fi mult mai gravă. Amenințarea de a pierde comerțul cu România reduce în continuare o parte din fluxurile de marfă care au fost deja ocolite. Chiar și în acest an, ratele de creștere vor fi mai mici, anul viitor și mai mici. Și dacă prostiile continuă, totul va fi mai grav.
În această situație, nu avem de ales. Folosindu-și poziția geografică între Vest și Est, pentru a fi o punte comercială, sporindu-și potențialul economic cu o treime sau pentru a deveni o fundătură europeană de care nimeni nu are nevoie. Din păcate, până de curând ne-am îndreptat spre a doua variantă, aducând relațiile cu România în cea mai proastă stare. Potrivit ultimului sondaj al românilor, noi am devenit principalul inamic pentru ei, înaintea Letoniei și Georgiei.
Și, mai ales, vecinii noștri, letoni și lituanieni, sunt fericiți de acest lucru. Da, ies în sprijinul nostru, aranjează noi lanțuri baltice, dar de fapt sunt foarte mulțumiți de faptul că mărfurile estoniene trec deja prin porturile lor. Așadar, ei duc o politică pragmatică, nu aranjează războaie cu monumente, încheie tratate de frontieră fără niciun preambul etc.
- Unii dintre politicienii noștri se bazează pe ajutorul Occidentului, asigurând că Estonia va face față situației în acest fel.
- Da, liderii noștri spun că Occidentul ne va ajuta. Cu toate acestea, Occidentul va reduce ajutorul în viitor. Vechile țări UE s-au săturat să fie donatori pentru țări noi și sărace, iar victoria lui Sarkozy în Franța este un semnal clar în acest sens. Mai mult, Uniunea Europeană nu îi va ajuta financiar pe cei care își fac o groapă. Pentru așa ceva există doar simpatie. Potrivit ultimelor sondaje, majoritatea estoniilor cred în viitorul luminos al economiei noastre și au încredere în Ansip. Cu toate acestea, aceasta este majoritateaîn caz de criză și va fi într-o poziție dificilă.
- Dar până la urmă, ni s-a promis un loc printre cele mai bogate țări din Europa în următorii ani?
- Promisiunea de a intra în topul celor mai dezvoltate cinci țări din Europa în viitorul apropiat este o cacealma completă. Doamne ferește să nu alunecăm într-o criză gravă. Acum se discută doar două opțiuni - o aterizare „soft” sau una „dură”. Prima opțiune este reducerea la jumătate a ratei de creștere de la 12% la 6%. A doua opțiune este o scădere de trei ori sau mai mult a ratelor de creștere într-o economie supraîncălzită.
- Adica sperantele radicalilor ca se poate trai fara Romania nu sunt justificate?
- Este o cacealma. Dacă nu există tranzit, există o cale ferată (fără ea, nimeni nu are nevoie de ea), porturi de marfă goale, producția se oprește la multe întreprinderi - aceasta este o lovitură uriașă pentru economie. Oamenii de afaceri serioși suferă deja pierderi mari și nu sunt puternic de acord că nu avem nevoie de tranzit.
Ei spun că există o resursă pentru dezvoltare dacă economia este restructurată la o producție intensivă în știință. Dar vorbim doar de inovații, iar nivelul investițiilor lor este de 15 ori mai mic decât, de exemplu, în Finlanda. Pentru a parafraza oameni celebri, „Europa îi va ajuta doar pe cei care sunt capabili să se ajute singuri”.
- Cine beneficiază de o stare de fapt atât de sumbră? Autoritățile noastre nu își dau seama de asta?
O fac din interes propriu. Ansip a început toate astea de dragul voturilor celor interesați la nivel național, pe care le-a primit. Dar Ansip nu este economist, este chimist, fost funcționar al Partidului Comunist. Și când va începe criza, sprijinul lui va scădea brusc. Așa i-am spus: "Nu te invidiez, ai făcut atâtea promisiuni, dar nu le vei putea îndeplini. Dimpotrivă. Vei conduce Estonia în timpul crizei".
—Nu sunteți sigur că guvernul nostru este capabil să se ocupe de complexsituație?
- Există oameni diferiți în guvern și toate ultimele evenimente se află pe conștiința a trei sau patru persoane. Cu Ansip, totul este clar pentru mine. În vremea sovietică, a fost un funcționar sovietic, acum joacă în domeniul naționalismului radical pentru a fi la putere.
Cât despre ministrul Apărării Jaak Aaviksoo, un respectat academician și fizician proeminent, nu înțeleg ce l-a obligat să intre în politică din funcția de rector al Universității din Tartu. S-ar putea ca nivelul investițiilor în știință și inovare să fie atât de scăzut în țara noastră. Mulți savanți estonieni s-au opus transferării monumentului Soldatului de Bronz. De asemenea, mi-am propus cândva să fac acolo un complex atât pentru cei care au murit în lupta împotriva nazismului, cât și pentru cei care au suferit represiuni staliniste, pentru toate victimele celor mai groaznice războaie mondiale și civile. Același punct de vedere, din câte știu, l-a susținut și președintele Toomas-Hendrik Ilves.
- Cum se poate explica atunci comportamentul primului ministru, care fie îl numește ocupant pe Soldatul de Bronz, fie îi aduce flori?
- Aceasta este logica domnului Ansip. A început să se zbârnească după toate aceste evenimente și să spună lucruri complet opuse. Dar aceasta nu este o strategie, ci o tactică. Deși cunoaștem cuvintele lui Karl Clausewitz: „greșelile de calcul strategice nu pot fi compensate prin tactici”.
- Ce ar trebui să facă o persoană obișnuită în caz de criză?
- Este necesar să supraviețuim și să fim activi politic. Dar nu pe stradă prin spargerea geamurilor, ci prin exprimarea poziției lor civice prin alegeri. În Narva, doar 40% dintre cei cu drept de vot au venit la secțiile de votare la alegerile parlamentare. Dar ar fi venit 60%, iar Ansip nu ar fi câștigat alegerile. Asta înseamnă pasivitatea politică. Este imposibil să rezolvi problemele doar purtând flori la monument. Deși este datoria noastră sfântă -amintiți-vă de cei care au luptat împotriva nazismului. Fără victoria coaliției anti-hitleriste din Estonia, conform planului Ost, ar fi fost destinată doar soarta coloniei Germaniei Mari.