bhakti yoga
Bhakti-yogaeste calea autocunoașterii, a cărei esență este trezirea în inima iubirii pure pentru Dumnezeu prin serviciul devoțional către El și slujitorii Săi. Bhakti ca principiu fundamental al adevăratelor practici spirituale este discutat în Bhakti-sandarbha a lui Srila Jiva Goswami.
În ciuda faptului că Bhagavad-gita vorbește despre diferite căi de dezvoltare spirituală, Krishna subliniază că fără elementul bhakti, devotamentul față de El, toate realizările sunt superficiale. Bhakti-mukha-niriksaka karma-yoga-jñ±na (Sri Caitanya-caritamrta Madhya-lila 22.17): „Karma (activități pioase), jnana (discriminarea intelectuală între spirit și materie) și yoga (concentrarea energiei) nu sunt capabile de producând rezultatele dorite, fără ajutorul bhakti, devotament pentru Suprem.” Srila Sridhar Maharaj explică: „Yoghinii și jnanii sunt la un nivel mai înalt decât karmele (lucrătorii lumești). Ei nu se ocupă de materie grosieră. Sunt ocupați cu sârguință cu ceva care se referă la fenomenele subtile ale lumii conștiinței. Dar numai „conștiința” nu înseamnă „conștiința lui Dumnezeu”. Există conștientizarea de sine, conștientizarea acestei lumi materiale, multe feluri de orientare a conștiinței. Când conștiința karmisului, yoghinilor și jnanis-ului își pierde culoarea materialistă și se îndreaptă către devotamentul nedivizat față de Domnul, atunci devine vaishnavism. În Bhagavad-gita găsim multe dovezi în acest sens. Bahïn±ṁ janman±m ante, jñ±nav±n m±ṁ prapadyate [7.19]. Când un jnanis se predă la picioarele Domnului Vasudeva, atunci el devine un vaisnava. Yajn±rth±t karman±o 'nyatra, loko 'yaṁ karma-bandhanaḥ [3.9]. Când un karmi ajunge să înțeleagă că orice activitate care nu este dedicată Supremului îl leagă de materie, înrobindu-l cu consecințele acțiunilor, atunci el devine un Vaishnava. Yoginam api sarvesh±ṁ, mad-poarta±ntar-atman± [6.47]. Iar yoghinul practică multe metode mistice legate de corp și minte, încercând să-și ridice conștiința în tărâmuri mai subtile. Dar numai atunci când întâlnește un devot înălțat al Domnului și începe să-și îndeplinească bhajana [practica spirituală] în predarea Domnului, atunci el este pe calea cea bună.
Bhakti-mukha-nirīkṣaka karma-yoga-jñ±na. În Chaitanya-caritamrta (22.17) se spune că toți (karma, yoga, jnana) respectă întotdeauna bhakti, devotamentul față de Krishna. Dar bhakti nu depinde de nicio forță exterioară. În orice moment, dacă ne-am dat inima unui adevărat Vaishnava, reprezentantul celei mai înalte realități, ne putem lega de bhakti și putem merge înainte fără a recurge la metode superficiale și artificiale. Să nu te întorci la yoga, indiferent de energiile mistice. Independent de jnana, de mintea noastră curios. Prin bhakti, devotamentul față de Krishna, vom putea părăsi toate aceste practici și, fiind în compania sadhus, slujitori ai lui Krishna, să ne deplasăm în siguranță și în siguranță la Vaikuntha, direct în lumea spirituală.
Bhakti yoga este descrisă în capitolul douăzeci și nouă din al treilea canto al Srimad-Bhagavatam de către Domnul Kapila și în capitolul douăzeci și nouă din al unsprezecelea canto de către Domnul Krishna. Capitolul douăzeci din al unsprezecelea canto tratează superioritatea bhakti asupra cunoașterii și renunțării. Srimad-Bhagavatam (11.20.32,33) spune: „Orice poate fi realizat prin activități pioase, austeritate, cunoaștere filozofică, renunțare, yoga meditativă, milostenie, îndeplinirea îndatoririlor prescrise și toate celelalte mijloace de îmbunătățire a vieții, cu ușurință obținută prin iubire. serviciu pentru Mine. Dacă devotul Meu dorește înălțarea la cer, eliberarea sau reședința în sălașul Meu, el obține cu ușurință astfel de binecuvântări.”
Scripturile gloriifică bhakti yoga ca fiind cea mai simplă și mai înaltă metodă de practică spirituală. Dar pentru a o accepta, este necesară calitatea de „nirmatsaram”, eliberarea de invidie („Srimad-Bhagavatam”, 1.1.2): absența mândriei și capacitatea de a accepta existența Începutului Suprem.
bhakti și karma
Karma, munca și seva, serviciul divin, nu diferă unul de celălalt în exterior. Bhakti yoga și karma yoga sunt similare din toate punctele de vedere, cu excepția unui singur lucru: starea de spirit. Principala trăsătură distinctivă este scopul, ceea ce conduce activitatea. Totul este foarte simplu: atunci când jiva, sufletul, lucrează nu pentru sine, ci exclusiv pentru Domnul, Krishna, și îi dedică numai Lui roadele muncii sale, aceasta este bhakti yoga; atunci când ea le însușește și le pune la creditul ei, aceasta este karma yoga.
yat karoshi yad ashn±si, yaj juhoshi dad±si yat yat tapasyasi kaunteya, tat kurushva mad arpan±am
„Orice ai face, fă-o pentru Mine și nu vei fi responsabil pentru consecințe, oricare ar fi acestea”.
Karma este întotdeauna plină de consecințe. Conform celei de-a treia legi a lui Newton, forța de acțiune este egală și opusă ca direcție forței de reacție. Multe dintre legile lui Newton au fost puse la îndoială, dar această lege nu a fost încă contestată de nimeni. Aceasta nu este doar legea lui Newton, este legea Gita și legea Vedelor. Trăim într-o lume a exploatării, altfel nu ar trebui să culegem roadele karmei noastre. Aici îi exploatăm pe alții, alții ne exploatează și, prin urmare, toate acțiunile noastre sunt pline de consecințe.
. Dacă tot ceea ce facem este dedicat lui Krishna, este bhakti yoga. Toate consecințele vor ajunge la Krishna, nu vom fi afectați de ele. Daca urmam karma yoga, actiunile noastre vor fi karma si va trebui sa le culegem roadele. Așa funcționează natura, altfel viața universurilor noastre și a celorlalte universuri ar fi imposibilă.
Cumpractica bhakti yoga?
Trebuie să urmăm Sadhana-bhakti, practica serviciului devoțional ordonat, care ne va permite să ne angajăm simțurile și mintea în slujirea Domnului Sri Krishna. Practica Bhakti Yoga include nouă activități:
smaranam pada-sevanam archanam vandanam dasyam
1) Auzind despre Domnul;
2) Cântarea Sfintelor Nume ale Domnului;
3) Pomenirea Domnului;
4) Serviciu pentru Picioarele Sale de Lotus și devotații Săi;
5) Închinarea divinității;
6) Aducerea de rugăciuni;
7) Preluarea poziţiei de slujitor în raport cu Domnul;
8) Serviciul lui Shri Krishna ca prieten;
9) Consacrarea completă a sinelui Domnului.
Aceste nouă procese trebuie urmate. Dar principalul lucru în viața noastră spirituală este predarea perfectă de sine lui Sri Krishna. Predarea de sine, sau sharanagati, include șase componente:
I. Acceptarea a tot ceea ce este benefic pentru Krishna-Bhakti;
II. Respingerea a tot ceea ce este nefavorabil pentru Krishna-Bhakti;
III. Convingerea că Krishna, și numai El, ne va proteja;
IV. Convingerea fermă că Krishna este singurul Păstrator și Stăpân al tuturor lucrurilor;
V. Absența dorințelor egoiste;
VI. Conștientizarea de sine ca un suflet patetic, fără valoare.