3. Sistem de protecție împotriva radiațiilor

Sistemul de protecție împotriva radiațiilor recomandat de ICRP în Publicația 60 se bazează pe trei principii principale. Aceste principii sunt cunoscute cajustificare,optimizare șiraționare (limitarea dozei). ICRP recomandă ca aceste trei principii principale să fie aplicate pentru a controla practicile noi și în curs de desfășurare.

Cele trei principii de bază ale protecției împotriva radiațiilor

Este important să ne amintim că niciunul dintre principii nu trebuie folosit singur. Un sistem eficient de protecție împotriva radiațiilor trebuie să utilizeze toate cele trei principii pentru a se asigura că dozele de radiații sunt menținute cât mai scăzute posibil.

1.1 Rațiune pentru practică

În ceea ce privește protecția împotriva radiațiilor, deciziile privind implementarea unei noi activități sau continuarea unei practici existente trebuie să țină cont de riscurile efectelor radiațiilor care decurg din astfel de activități. Practicile care implică expunere sau expunere potențială ar trebui efectuate numai dacă oferă un beneficiu suficient individului sau societății pentru a depăși prejudiciul sau daunele aduse sănătății asociate activității. De exemplu, un program de screening în masă pentru detectarea cancerului de sân trebuie să arate că există un beneficiu suficient în detectarea cancerului suficient de timpuriu pentru a depăși riscul suplimentar asociat cu creșterea dozelor de radiații. Figura 7 ilustrează principiul justificării practicilor.

Principiul fundamentării activității practice

1.2 Optimizarea protecției

L flux scăzut

A cât

R rezonabil rezonabil

A realizabil

PrincipiulALARA

1.3 Limite individuale de doză

ICRP recomandă ca expunerea personală să fie limitată la limitele de doză. Limitele de doză pentru profesioniști sunt menite să asigure că niciun individ nu este expus la riscuri inacceptabile, că orice efecte deterministe sunt prevenite și probabilitatea unor efecte stocastice este redusă la minimum. Figura 8 prezintă principiul limitării dozei pentru profesioniști, așa cum a fost adoptat de ICRP.

• nici un risc inacceptabil;
• prevenireaefectelordeterministe;și
• efecte de minimizarestochastice.

Principiul limitării dozei pentru profesioniști

Pentru membrii publicului, ICRP recomandă o limită de doză care este aproximativ aceeași cu doza medie din surse naturale la nivelul mării, cu excepția radonului.

Limitele de doză pentru profesioniști și publicul larg se aplică expunerilor profesionale și exclud expunerile medicale și mediile naturale. Limita anuală de doză efectivă pentru profesioniști este de 20 mSv în medie pe cinci ani, cu condiția să nu depășească 50 mSv într-un an. Limita anuală de doză pentru public este de 1 mSv pe an, dar în anumite circumstanțe este permisă o doză mai mare, de până la 5 mSv pe an, cu condiția ca valoarea medie pe cinci ani consecutivi să nu depășească 1 mSv pe an.

Termenul „doză eficientă” se aplică dozei pentru întregul corp. Există limite suplimentare de doză pentru cristalinul ochiului și piele, 150 mSv și, respectiv, 500 mSv pentru expunerea profesională, care oferă protecție împotriva efectelor deterministe precum cataracta la nivelul cristalinului ochiului și a pielii.eritem (arsura pielii) și descuamare (moartea straturilor superioare ale pielii). Limita de doză echivalentă oferă o protecție suficientă împotriva efectelor deterministe și stocastice în aceste organe. Limita de doză de 500 mSv pentru piele este mediată pe fiecare centimetru pătrat al suprafeței iradiate, indiferent de zona acesteia.

Limitele actuale de doză recomandate de ICRP în Publicația 60 sunt prezentate în Tabelul 1. Dozele sunt date în milisieverts (mSv) Nu vă faceți griji pentru termeni și definiții, acestea vor fi explicate în Modulul 2.5 Dozimetrie personală.

Limite de doză recomandate de Publicația 60 ICRP

1.3.1 Expunerea profesională a gravidelor

ICRP consideră că, dacă sistemul de protecție recomandat este în vigoare, nu este necesar să existe limite speciale de doză pentru femeile profesioniste care ar putea fi însărcinate. Totuși, fătul trebuie tratat ca un membru al publicului și condițiile de muncă ale femeii trebuie schimbate dacă rămâne însărcinată. În special, tipul de muncă efectuat de o femeie nu ar trebui să fie asociat cu o probabilitate semnificativă de expunere accidentală ridicată sau de aport de radionuclizi în organism.

ICRP recomandă ca, odată ce sarcina este declarată, doza echivalentă la suprafața abdomenului femeii să fie limitată la 2 mSv și ca radionuclizii absorbiți să fie limitati la o douăzecime din limita de aport stabilită. Veți afla despre limitarea aportului anual de radionuclizi în organism în Modulul 2.3 „Protecția împotriva pericolelor interne ale radiațiilor”.

2. PREZENTAREA SISTEMULUI DE PROTECȚIE RADIOLOGICĂ

Cel mai important principiu al protecției împotriva radiațiilor este menținerea tuturor dozelor cât mai scăzute posibil, fără a restricționa în mod nejustificat activitățile utile folosind radiații ionizante. RecomandăriICRP poate fi aplicat la mai multe niveluri pentru a controla în mod corespunzător pericolele de radiații. Acestea sunt următoarele niveluri:

• de reglementare.
• Administrativ.
• Operațional.

2.1 Cerințe de reglementare

Formularea și implementarea reglementărilor și legislației variază de la țară la țară. Orientările oferă o legătură între recomandările ICRP și implementarea lor la locul de muncă. Autoritățile naționale de reglementare (agenții sau organizații guvernamentale) ar trebui să fie responsabile pentru a evalua cât de justificată este o practică și de a o interzice dacă este nerezonabilă. Reglementările și legile ar trebui să stabilească suficiente standarde de protecție care să poată fi aplicate tuturor practicilor rezonabile.

2.2 Cerințe administrative

Angajații nu pot menține un nivel satisfăcător al standardelor de siguranță fără sprijinul și implicarea directă a conducerii. Prin urmare, ar trebui instituită o structură formală de guvernanță care să se ocupe în mod specific de problemele de protecție împotriva radiațiilor. Una dintre principalele responsabilități ale unei astfel de conduceri este de a încuraja o atitudine bună față de siguranță și de a realiza că siguranța este o responsabilitate personală. În plus, conducerea ar trebui să optimizeze protecția prin definirea clară a responsabilităților și furnizarea de instrucțiuni de operare clare și simple. De asemenea, ar trebui să ia în considerare expunerile potențiale și să ofere un sistem de analiză a siguranței pentru a identifica potențialele urgențe și pentru a limita probabilitatea și amploarea situațiilor de urgență.

2.3 Cerințe operaționale

Pe lângă cerințele de reglementare și administrative la nivel operațional, este nevoie de control,asigurarea securităţii activităţilor practice la locul de muncă. Aceste considerații practice ar trebui să includă aspecte precum −

• depozitarea în siguranță a substanțelor radioactive;
• transportul sigur al substanțelor radioactive;
• utilizarea timpului, distanței și ecranării pentru a atenua câmpurile de radiații;
• realizarea etanșeității pentru a limita răspândirea substanțelor radioactive la locurile de muncă și la mediu;
• operarea competentă fără probleme a instalației și echipamentelor, reducând probabilitatea defecțiunilor; Și
• gestionarea în siguranță a deșeurilor radioactive.

Cerințele operaționale menționate mai sus vor fi acoperite mai detaliat în modulele ulterioare. În plus, există cerințe ca lucrătorii individuali să fie conștienți de responsabilitatea lor pentru propria lor siguranță. Ei trebuie să folosească tot felul de echipamente de protecție disponibile și să lucreze cu măsuri stricte de siguranță.

---