3. Principiile dreptului penal și sistemul acestora.

În teoria generală a dreptului, principiile sunt definite ca ideile de bază ale dreptului, liniile directoare ale sistemului juridic. Ele capătă o semnificație deosebită în cursul reformei juridice, întrucât, având proprietăți normative, devin obligatorii în formarea ramurii de drept, a instituțiilor și a normelor acesteia.(vezi mai jos)

Obiectivitatea principiilor dreptului este determinată de faptul că ideile principale cuprinse în acestea sunt supuse implementării obligatorii atât într-o anumită ramură a dreptului, cât și atunci când sunt implementate în activitățile de aplicare a legii. Uitarea lor implică inevitabil provocarea unui prejudiciu moral semnificativ societății, încălcarea drepturilor și libertăților omului, indiferent de sfera relațiilor sociale.

Subiectivitatea principiilor dreptului este determinată de faptul că ele sunt formate din oameni, iar apoi percepute de conștiința publică ca postulate morale și sunt incluse ca parte integrantă a ideologiei juridice.

O trăsătură distinctivă a principiilor dreptului penal este inadmisibilitatea oricăror excepții de la acestea. Dacă orice propoziție fundamentală presupune o excepție de la ea, atunci ea încetează să mai fie un principiu și se reduce la rolul unei reguli simple de la care poate și trebuie făcută o excepție.

Se obișnuiește să se împartă principiile dreptului înprincipii generale juridice, intersectoriale și sectoriale.Principiile sectoriale generale sunt inerente tuturor ramurilor de drept, principiile sectoriale sunt inerente numai acestei ramure de drept, reflectă trăsăturile sale caracteristice , esența sa.

În art. 8 din Codul penal a consacratun sistem de principii de legislație și drept penal,care cuprinde:

principiul egalității condamnaților în fața legii,

principiul diferențierii și individualizării executării pedepselor,

principiul aplicării raționale a măsurilor coercitive,mijloace de corectare a condamnaților și de stimulare a comportamentului lor care respectă legea,

principiul combinarii pedepsei cu actiunea corectiva.

Metode de drept penitenciar[editeazăeditează sursa]

După metoda de reglementare – imperativ

Prin natura relației dintre subiecți – metoda puterii și subordonării

După natura impactului asupra comportamentului oamenilor – punitiv

Conform metodei de influență: metoda de bază este interdicția, împreună cu aceasta se aplică permisiunea, prescripția și încurajarea.

Structura și sistemul Codului Penitenciar al României 1996

Codul Penitenciar al României(PEC RF) este un act juridic codificat (legea federală), principala sursă de drept penitenciar care reglementează relațiile publice apărute în proces și cu privire la executarea tuturor tipurilor de pedepse penale și aplicarea altor măsuri de drept penal în România.

Codul Penitenciar al României este unact normativ codificat, format din două părți (opt secțiuni) și o anexă:

Principalele prevederi ale legislaţiei penitenciare a României

Statutul juridic alcondamnaților

Instituții și organe care execută pedepseși control asupra activităților lor

Executarea pedepsei sub formă demuncă obligatorie

Executarea pedepsei sub formă deamendă

Executarea pedepsei sub formă de privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a se angaja în anumite activități

Executarea pedepsei sub formă demuncă corecțională

Executarea pedepsei sub formarestrângerea libertăţii

Executarea pedepsei sub formă demuncă silnică

Execuţietipuri suplimentare de pedepse

Executarea pedepsei sub formă dearestare

Executarea pedepsei sub formaprivare de libertate

Executarea pedepselor sub formă de restricție aserviciului militar,arestareși detenție înunitatea militară disciplinarăîn legătură cu militarii condamnați

Exceptare de la executarea unei pedepse. Asistență pentru condamnații eliberați de la ispășirea pedepsei și control asupra acestora

Executarea pedepsei sub formapedeapsa cu moartea

Control asupracondamnați condiționat

Anexă: Lista bunurilor care nu fac obiectulconfiscăriide cătreverdictinstanța de judecată(învechit)

Secțiunile constau din capitole (24), care, la rândul lor, sunt împărțite în articole (190).

6Raporturi juridice penal-executive

---