2.5. Ideile politice ale secolului XX. Etapa sociocentrică în evoluția ideilor politice
Perioada analizată include doctrinele politice apărute la începutul secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Știința politică occidentală modernă nu poate fi imaginată fără contribuția adusă la dezvoltarea ei de sociologul germanMax Weber(1864-1920) și sociologul italianVilfredo Pareto(1848-1923). Semnificația lor este determinată de faptul că au dezvăluit multe tendințe care au influențat dezvoltarea ulterioară a lumii.
Teoria birocrației raționale
Autorul teorieibirocratia raționalăa fost Weber. Societatea la începutul secolelor XIX-XX. a devenit un sistem organizat din ce în ce mai complex care trebuia gestionat. M. Weber a considerat birocrația ca fiind cel mai eficient sistem de organizare a statului, deoarece se bazează pe o împărțire strictă a sarcinilor, profesionalism și disciplină.Tipul ideal de birocrațiese caracterizează prin:
1) diviziunea muncii datorita regulilor si legilor;
2) subordonarea functionarilor inferioare celor superioare;
3) numirea salariaților pe baza calificărilor profesionale, și nu prin alegeri;
4) remunerarea salariaților în funcție de grad;
5) munca într-o instituție de stat este ocupația principală a angajaților;
6) salariatul nu este proprietarul instituţiei în care lucrează;
7) demiterea din funcţie se efectuează de către un organ superior. Prezența acestor reguli aduce uniformitate activității
organele statului, definește clar responsabilitatea fiecărei instituții a statului, limitează arbitrariul șefului în raport cu subordonatul, elimină ostilitatea personală, resentimentele, simpatia din relațiile oficiale.
De remarcat că o birocrație rațională este doar un organexecutivprin carefuncţia administrativă a statului. Nu ia decizii politice, sarcina lui este să îndeplinească instrucțiunile elitei politice.
Problema stabilității politice
Cu toate acestea, în practică, această idee a dus la instaurarea unei dictaturi fasciste în Germania în anii 1930.
Întrebări de control la subiect
1. De ce gândirea politică a apărut în Orient mai devreme decât în Occident?
2. Cum a fost explicată natura statului în Orient?
3. De ce, în învățăturile lui Confucius, domnitorul se bazează pe moralitate, și nu pe forță, ca la legaliști?
4. De ce credeți că multe principii ale filozofiei politice confucianiste sunt încă folosite în Orient?
5. Care sunt diferențele dintre gândirea politică a Chinei și a Indiei? Faceți o analiză comparativă.
6. Există diferențe în explicarea naturii statului între gânditorii din Orient și din Grecia antică și Roma? Dacă da, care sunt acestea? Care este motivul dorinței atât în țările din Est, cât și în țările din Vest de a găsi un model de stat ideal?
7. Cum, după Platon, se naște statul și de ce există?
8. Prin ce diferă înțelegerea lui Aristotel asupra statului de cea a lui Platon? Cum a distins Aristotel statele?
9. De ce credeți că democrația era considerată o formă imperfectă și „pervertită” de stat în antichitate?
10. Ce a fost nou în teoria politică a lui Cicero?
11. Ce înseamnă conceptul de „forma mixtă a statului”? Care sunt beneficiile sale?
12. De ce ideile politice ale Evului Mediu sunt de natură religioasă?
13. De ce puterea de stat, statul, după Aurelius Augustin și Toma d'Aquino, are un caracter divin?
14. De ce N. Machiavelli este considerat întemeietorul OccidentuluiStiinte Politice?
15. Care este sensul învățăturilor lui N. Machiavelli despre ciclul formelor statului?
16. Ce este „machiavelianismul”? Dați exemple concrete din istoria României, când politica urmată ar putea fi desemnată prin acest termen.
17. Care este sensul teoriei contractuale a statului? Ce motive au influențat faptul că recunoașterea caracterului divin al statului a fost înlocuită de teoria „contractului social”?
18. Care sunt diferențele între punctele de vedere ale lui T. Hobbes, J. Locke și J.-J. Rumynso despre esența statului? Ale cui concluzii au rezistat timpului și s-au dovedit a fi, în opinia dumneavoastră, mai viabile?
19. Care este sensul teoriei separării puterilor de către Charles Montesquieu?
20. Care este rolul statului în teoria utilitarismului a lui I. Bentham?
21. Prin ce se deosebește teoria democrației polis de teoria democrației a lui A. Tocqueville?
22. De ce au căutat fondatorii statului american să limiteze influența poporului asupra puterii?
23. Care sunt diferențele dintre teoriile separării puterilor lui S. Montesquieu și J. Madison?
24. Ce lucruri noi au adus în știința politică O. Comte, E. Durkheim și G. Spencer? Cum explică ei natura statului?
25. Care este avantajul unui sistem de management birocratic?
26. Care sunt trăsăturile unei birocrații raționale. Cum se deosebește de birocrația totalitară?
27. Care este semnificația ideilor politice ale lui V. Pareto?
28. Care este sensul teoriei democraţiei plebiscitare a lui M. Weber?
Sarcini logice și întrebări problematice
1. Care dintre afirmațiile despre esența statului este mai aproape de adevăr:
a) „dreptatea este un bun public”, adică ceea ce servește binelui comun (Aristotel);
b) „Un popor slab înseamnă un stat puternic, un stat puternic înseamnă un popor slab. Slăbirea oamenilorde unde sarcina principală a statului. „(filozoful chinez Shang Yang)?
Explicați ce a cauzat diferența de înțelegere a naturii statului dintre filosofii antici și școala legalistă din China.
2. Evidențiați avantajele și dezavantajele înțelegerii naturii și structurii statului de către filozoful grec antic Democrit (460-370 î.Hr.). „Afacerile statului trebuie considerate mult mai importante decât toate celelalte; fiecare să se străduiască să țină statul în ordine, să nu caute mai multe onoruri decât i se cuvine și să nu acapareze mai multă putere decât este de folos cauzei comune. Pentru un stat care urmează calea cea bună este cel mai mare sprijin. Și acesta este totul: când este în prosperitate, totul este în prosperitate, când piere, totul piere.
3. De ce credeți că teza despre „păcătoșenia naturală” a omului constă în justificarea naturii divine a statului printre filozofii medievali?
4. În ce măsură pot fi utile următoarele afirmații pentru îmbunătățirea activităților statelor moderne:
a) „Oamenii se unesc pentru a trăi bine împreună, ceea ce nimeni nu o poate realiza trăind singur; dar viața bună urmează virtuții, căci viața virtuoasă este scopul unirii umane. Dar a trăi conform virtuții nu este scopul ultim al mulțimii unite, scopul este acela de a obține fericirea cerească printr-o viață virtuoasă. Conducerea către acest scop este numirea puterii pământești, ci a puterii divine ”(Toma d’Aquino);
b) „În toate pozițiile și stările, cel mai bun remediu împotriva forței arbitrarului este contracararea acesteia cu forța. Folosirea forței fără autoritate îl pune întotdeauna pe cel care o folosește în stare de război ca agresor și îi dă dreptul de a trata cu el în consecință ”(J. Locke)?
Justificati raspunsul.
5. Care sunt, în opinia dumneavoastră, diferențele în definiția naturii statului de către I. Bentham și filozoful german I. Kant:
a) scopul statului este satisfacerea diferitelor interese ale individului. „Interesele indivizilor sunt singurele interese reale. Ai grijă de indivizi. Nu-i asupriți, nu lăsați pe alții să-i asuprească și ați făcut destul pentru societate” (I. Bentham);
b) „Omul este un animal care, trăind printre alți membri de acest fel, are nevoie de un stăpân. Faptul este că el abuzează în mod necesar de libertatea sa în raport cu semenii săi; și deși el, ca ființă rațională, își dorește să aibă o lege care să determine limitele libertății pentru toți, totuși înclinația sa animală lacomă îl îndeamnă, acolo unde are nevoie, să facă o excepție pentru el însuși. În consecință, are nevoie de un maestru care să-și rupă propria voință și să-l forțeze să se supună voinței universal recunoscute, sub care toată lumea se poate bucura de libertate ”(I. Kant)?