De ce are nevoie România de Cronica OMC despre GENOCID Newsland – comentarii, discuții și discuții
România a aderat oficial la Organizația Mondială a Comerțului în urmă cu trei ani. Apoi analiștii au vorbit despre o serie de posibile plusuri și minusuri pentru țară.
Acum experții sunt gata să rezuma, au povestit cum s-a dovedit a fi aderarea României la OMC și, în special, ce exporturi au primit din aceasta.
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a fost înființată în 1994 ca succesor al Acordului General privind Tarifele și Comerțul. OMC controlează peste 95% din comerțul mondial, principalele obiective ale organizației fiind simplificarea relațiilor comerciale internaționale și promovarea creșterii economice a țărilor membre.
Când România a aderat la OMC, unul dintre obiectivele principale a fost, printre altele, obținerea de noi oportunități pentru dezvoltarea în continuare a exporturilor.
Se așteptau condiții mai favorabile pentru furnizarea de bunuri autohtone pe piețele externe, atragerea de investiții pentru dezvoltarea producției interne, îmbunătățirea calității și competitivității bunurilor și serviciilor românești ca urmare a creșterii importurilor, accesul investitorilor români la proiecte internaționale, precum și îmbunătățirea imaginii țării pe arena internațională.
De asemenea, era de așteptat o creștere a concurenței în sectorul financiar, s-a presupus că rezultatul ar putea fi o scădere a ratelor de creditare pentru populație, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii.
De atunci, a existat o scădere treptată a ratei cheie, dar aceasta nu a revenit încă la nivelurile de dinainte de criză. S-a remarcat, de asemenea, o tendință generală și destul de logică pentru toate țările membre OMC. Aceștia reușesc să crească volumele de export în acele industrii în care producția se desfășoară mai eficient decât concurenții din străinătate.
Și în acele industrii care au nevoie de sprijin semnificativ, dimpotrivă, se înregistrează o creștere a importurilor. ConformWorld Trade Center din Moscova, după aderarea României la OMC, exporturile din grupa „mașini și echipamente” au crescut cu 16%, exporturile de îmbrăcăminte și încălțăminte au crescut cu 26%, alimente - cu 5%. Potrivit Serviciului Vamal Federal, în prima jumătate a anului 2015, volumul fizic al exporturilor de metale și produse din metal a crescut cu 8,1%.
Sa observat că cel mai mare risc există pentru sectorul agricol al economiei. Starea industriei auto autohtone a provocat, de asemenea, îngrijorare și, într-adevăr, unele întreprinderi au fost nevoite să se închidă.
Totuși, după cum arată cele mai recente date, producțiile de succes care au reușit să facă față acestei provocări nu au făcut decât să-și îmbunătățească performanța. În ultimul an, producătorii agricoli români au exportat mărfuri în valoare de 20 de miliarde de dolari, în creștere cu 15%.
În același timp, numărul măsurilor antidumping a rămas neschimbat (39), în timp ce numărul măsurilor netarifare (de la 31 la 54) și al taxelor speciale de protecție (de la 3 la 20) a crescut. Potrivit expertului, aceste statistici pot servi drept o confirmare indirectă a succesului exportatorilor români. „Aplicarea unor măsuri speciale de protecție conform regulilor OMC este posibilă în cazul unei creșteri puternice a aprovizionării cu orice produs din străinătate, care poate dăuna producătorilor locali”, spune Nikolay Troshin.
Directorul Departamentului de Promovare a Investițiilor și Inovării din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a României, Alexey Vyalkin, consideră că este un rezultat pozitiv faptul că nu a existat un aflux de bunuri ieftine din import. „Războiul sancțiunilor” a jucat un rol semnificativ în acest sens, cu toate acestea, conform rezultatelor dinaintea crizei din 2013, a existat chiar o scădere a produselor importate pentru o serie de linii de produse”, spune expertul.
În același timp, el observă că tendința de stratificare a economiei în foarte profitabilă șisectoare marginale. „Pe de o parte, acest lucru contribuie la creșterea concurenței, care este atât de necesară pentru dezvoltarea economiei, pe de altă parte, încurajează căutarea de măsuri care să susțină industriile importante din punct de vedere strategic”, spune Alexey Vyalkin.
Potrivit expertului, speranțele exportatorilor români de a facilita accesul pe piețele internaționale nu sunt justificate: la restricțiile care existau deja înainte de „războiul sancțiunilor” s-au adăugat noi restricții la adresa companiilor românești. „De fapt, accesul la tehnologii avansate a fost blocat, volumul investițiilor străine directe a scăzut catastrofal, accesul la resurse financiare ieftine este extrem de dificil – iar acestea au fost principalele obiective ale intrării noastre în OMC.
Iar pentru un simplu consumator român apartenența la OMC nu se observă cu greu: scăderea așteptată a prețurilor cu amănuntul la bunurile importate nu s-a produs”, notează expertul.
De asemenea, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie sunt alarmați de situația de atragere a investițiilor străine directe. Aceștia recunosc că în 2013, investițiile străine directe în România au crescut cu 57% (79 miliarde USD), drept urmare, țara noastră, în urma rezultatelor primului an complet de aderare la OMC, a ajuns pentru prima dată pe locul trei în rating. a statelor din acest indicator. „Acest salt a fost determinat de mai mulți factori nesustenabili.
Indicatorii buni ai redresării creșterii economice în perioada până în 2013, împreună cu profitabilitatea ridicată a proiectelor din sectorul energetic, au făcut, într-adevăr, România atractivă pentru investitori. Au investit activ bani în complexul nostru de combustibil și energie, folosind împrumuturi luate de la companiile-mamă”, își amintește expertul CCI.
El amintește, de asemenea, de cumpărarea în 2013 de către BP a unui pachet de 18,5% din Rosneft și de acordul dintre Uralkali și chinezul Chengdong, care a cumpărat un pachet de 12% dintr-o companie românească. Dar nici în 2014 și nici în 2015 noi tranzacții de astfel deVolumul nu a fost vizualizat și nu este încă vizibil.
„Cu toate acestea, cu toate dificultățile actualei interacțiuni cu țările UE și SUA, România încearcă să își respecte cu strictețe obligațiile. Cu toate acestea, paradoxul este că măsurile restrictive aplicate astăzi împotriva României sunt în conflict direct cu principiile OMC, ceea ce ne permite să spunem că posibilitatea aderării la această organizație pe termen scurt este puțin probabil să ne ofere valoarea economică așteptată. preferințe”, rezumă membrul CCI Alexey Vyalkin. Expertul RISS Nikolai Troshin este mai optimist.
„OMC nu este o baghetă magică care deschide piețe externe pentru exporturile românești. Mai degrabă, este un set de norme și cerințe pe care încă nu trebuie să învățăm cum să le folosim. Este necesar să se utilizeze mai pe scară largă măsurile prevăzute de normele OMC atât pentru a proteja producătorii interni, cât și pentru a încuraja exporturile”, a rezumat analistul.